ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5019/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5019/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Deliberând supra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 158 din 19 aprilie 2010, Tribunalul Mehedinți a respins acțiunea formulată de reclamantul S.A.I. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și acțiunea formulată de reclamanții S.N.N. și S.N.E. în contradictoriu cu același pârât, precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții S.T. și S.A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin cele două cereri cu care a fost învestită, conexate pe parcursul soluționării litigiului, precum și prin cererea de intervenție în interes propriu formulată, reclamanții și intervenienții au solicitat, în baza Legii nr. 221/2009, obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata daunelor morale cuvenite reclamanților și intervenienților pentru prejudiciul suferit de aceștia și de autorii lor în urma măsurii administrative de deportare dispusă de autoritățile comuniste pe o perioadă de 4 ani, 6 luni și 12 zile. Instanța a apreciat că, atâta timp cât reclamanții și intervenienții nu au suferit în perioada indicată o condamnare politică, împotriva lor dispunându-se numai o măsură administrativă cu caracter politic, aceștia nu pot beneficia de acordarea de despăgubiri morale în temeiul Legii nr. 221/2009.
Prin decizia civilă nr. 252 din 09 septembrie 2010, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de reclamanții S.A.I., S.N.N. și S.N.E. și de intervenienții S.T. și S.A., a desființat sentința civilă nr. 158 din 19 aprilie 2010 a Tribunalului Mehedinți și a trimis cauza spre rejudecare aceleași instanțe. Curtea de Apel a constatat că, după pronunțarea sentinței apelate, Legea nr. 221/2009 a fost modificată în sensul aplicării dispozițiilor sale și acelor persoane care au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic. Prin urmare, apreciind că reclamanții și intervenienții beneficiază de modificarea legii în ceea ce privește pretențiile derivând din măsura administrativă ce a fost aplicată familiilor acestora și constatând că prima instanță nu a analizat fondul pretențiilor deduse judecății, în temeiul art. 297 alin. (1) C. proc.
civ., Curtea de Apel a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe. Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat și motivat recurs pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Înalta Curte urmează a constata nul recursul declarat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 302 1 C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui art. În cuprinsul cererii de recurs care a învestit Înalta Curte, recurentul afirmă că instanța de apel și-a bazat în mod greșit hotărârea pe dispozițiile art. 297 C. proc.
civ., deoarece Tribunalul a analizat pe fond cererea și în plus, calea de atac a apelului este devolutivă. Cererea de recurs nu conține însă precizări de natură juridică a susținerilor formulate, recurentul mulțumindu-se să afirme încălcare unor prevederi legale, fără însă a dezvolta și argumenta aceste afirmații. Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Nu se poate considera că simpla indicare a unor prevederi legale în cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate în sensul exigențelor prevăzute de art. 302 1 C. proc.
civ. Cerințele art. 302 1 C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale. În consecință, constatând că niciuna din criticile formulate nu pot fi încadrate în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 302-303 C. proc. civ. și art. 306 C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată nul recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți împotriva deciziei civile nr. 252 din 09 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția a I-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 iunie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.