ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2331/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Reclamantul A.I.R.N. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie constatată calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, a caracterului politic a măsurii deportării și să fie obligat pârâtul la plata daunelor morale și materiale cuvenite. Prin sentința nr. 79 din 23 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția civilă, au fost respinse, pentru lipsa calității procesuale pasive, primele două capete de cerere, iar cu privire la daunele morale și materiale acțiunea a fost respinsă ca nefondată. Instanța a respins și cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată.

Apelul declarat de reclamant a fost admis, prin decizia nr. 125 din 26 aprilie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost desființată sentința Tribunalului și a fost trimisă cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe de fond. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a aplicat greșit prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 221/2009, concluzionând că reclamantul, descendent de gradul I, este exceptat de la acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin măsura administrativă a dislocării și stabilirii domiciliului obligatoriu. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice, reprezentant legal al Statului Român, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ. și susținând că Tribunalul a cercetat fondul litigiului și că deci, instanța de apel nu trebuia să trimită cauza spre rejudecare, ci să rețină spre soluționare. La termenul din 15 martie 2011, reprezentanta recurentului a invocat excepția nulității hotărârilor, în raport de prevederile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 221/2009, deoarece procurorul nu a participat la judecata în fond și în apel a cauzei. Recursul este fondat, pentru considerentele ce vor urma. În conformitate cu prevederile art. 45 alin. (4) C. proc. civ., în cazurile anume prevăzute de lege, participarea și punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii.

Prin art. 1 și 3 din Legea nr. 10/2001 au fost stabilite condamnările și măsurile administrative ce au caracter politic, iar prin art. 4 din aceeași lege a fost reglementat dreptul persoanelor condamnate sau care au făcut obiectul unor măsuri administrative de a solicita instanței constatarea caracterului politic al condamnării sau al măsurii administrative. Judecata acestor cereri se face cu participarea obligatorie a procurorului, conform alin. (5) al art. 4 din Legea nr. 221/2009, participare care însă nu este obligatorie în situația în care au fost solicitate doar despăgubiri, în temeiul art. 5 din aceeași lege. În prezenta cauză, reclamantul nu a solicitat doar plata unor despăgubiri, ci și constatarea caracterului politic al măsurii administrative de dislocare și de stabilire a domiciliului obligatoriu, situație în care participarea procurorului la judecarea litigiului era obligatorie.

Or, nici la instanța de fond, nici la cea de apel procurorul nu a participat la judecarea cauzei, ceea ce atrage nulitatea hotărârilor pronunțate. În consecință, recursul urmează a fi admis, conform art. 313 C. proc. civ., a fi casate ambele hotărâri și a fi trimisă cauza, spre rejudecare, aceluiași tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor – Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți împotriva deciziei nr. 125 din 26 aprilie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Casează decizia atacată, precum și sentința nr. 79 din 23 februarie 2010 a Tribunalului Mehedinți, secția civilă și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 martie 2011.