ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1350/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Bacău, secția comercială, prin decizia nr. 572 din 4 septembrie 2007, a admis excepția invocată de B.R.S. SA Brașov și a declinat competența de soluționare a recursurilor declarate de recurenta debitoare SC R. SA Onești prin lichidator judiciar SC S.Q. SRL Bacău, recurenți creditori S.N.P. P. SA cu sediul social în București, S.N.P. P. SA, sucursala P. Timiș – Timișoara, F.I., V.Șt., B.C.L., SC I.W. București, F.G.D.S.B. București lichidator al B.R.S. SA Brașov, SC C. SA Ploiești, A.V.A.S. București și D.G.F.P. Bacău împotriva sentinței civile nr. 1650 din 12 noiembrie 2004 și a Încheierii din 8 decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2821/2004, în contradictoriu cu intimații creditori SC G.P.

SRL Onești, F.E.M. SA Bacău, SC T.C. SRL Onești, M.C. Bacău, SC T. SA Timișoara și SC V.G.B. SRL București, în favoarea Curții de Apel Brașov. În fundamentarea acestei soluții s-a reținut că, la data de 22 martie 2005, Curtea de Apel Bacău a dispus, în baza art. 244 pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării recursurilor, motivat de faptul că soluționarea acestor cereri depinde de modul în care vor fi soluționate recursurile declarate împotriva încheierii de admitere în principiu a planului de reorganizare. Această încheiere a fost casată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin admiterea recursului declarat de către debitoarea SC R. SA Onești, prin lichidator judiciar și cauza a fost trimisă la aceiași instanță pentru continuarea judecății, dosarul fiind înregistrat sub nr. 846/32/2007.

Atât sentința civilă nr. 1650 din 12 noiembrie 2004 cât și Încheierea din 8 decembrie 2004 au fost pronunțate în dosarul nr. 2821/2003, având ca obiect reorganizarea judiciară a SC R. SA Onești, dosar strămutat la Tribunalul Brașov. Urmare a strămutării, hotărârile recurate în respectivul dosar, sunt supuse controlului judecătoresc, la instanța superioară instanței nou investită, în speță Curtea de Apel Brașov. Pentru o mai bună soluționare a cauzei, art. 8 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, prevede că pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic în cadrul procedurii insolvenței, se constituie un singur dosar. Împotriva deciziei nr. 572 din 4 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, a promovat recurs creditoarea D.G.F.P.

Bacău, cu sediul social în municipiul Bacău județul Bacău, care în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 304 1 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și soluționarea cauzei de către Curtea de Apel Bacău, ca singură instanță legal sesizată și investită. Intimații creditori F.I., V.Șt. și B.C. au depus întâmpinare prin care au cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul creditoarei D.G.F.P. Bacău, pentru următoarele considerente. La data de 24 august 2007, recurentul creditor B.R.S.

cu sediul social în Brașov, județul Brașov, reprezentată de lichidator F.G.D.S.B. prin E.D., instituție de drept public cu sediul în București, a depus o cerere, motivată în fapt și în drept, prin care a invocat excepția lipsei competenței teritoriale a Curții de Apel Bacău, cu argumentarea că aceasta a fost investită cu judecarea recursului împotriva sentinței civile nr. 1650 din 12 noiembrie 2004 ca urmare a unei greșeli de natură procedurală. Prin sentința civilă nr. 1650 din 12 noiembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, s-a dispus, printre alte măsuri și respingerea, ca nefondate, a contestațiilor formulate de creditoarele B.R.S. SA Brașov prin lichidator judiciar F.G.D.S.B.

și SC C. SA Ploiești, prin neînscrierea acestor creditoare în tabelul creditorilor SC R. SA Onești. Relevanță în corecta stabilire a competenței instanței căreia îi revine soluționarea recursului împotriva sentinței civile nr. 1650 din 12 noiembrie 2004 are încheierea nr. 310 din 3 iunie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1645/2005, prin care a fost admisă cererea de strămutare a cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. 2821/2004, în favoarea Tribunalului Brașov. În acest context, apare pe deplin justificată admiterea excepției invocată de B.R.S. SA Brașov prin lichidator și declinarea competenței de soluționare a recursurilor împotriva sentinței civile nr. 1650 din 12 noiembrie 2004 și a încheierii din 8 decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2821/2004 în favoarea Curții de Apel Bacău, rațiuni care conduc la respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de D.G.F.P.

Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de creditoarea D.G.F.P. Bacău, împotriva deciziei nr. 572 din 4 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 3 aprilie 2008.