ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1350/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Bacău, secția

comercială, prin decizia nr. 572 din 4 septembrie 2007, a admis excepția

invocată de B.R.S. SA Brașov și a declinat competența de soluționare a

recursurilor declarate de recurenta debitoare SC R. SA Onești prin lichidator

judiciar SC S.Q. SRL Bacău, recurenți creditori S.N.P. P. SA cu sediul social

în București, S.N.P. P. SA, sucursala P. Timiș – Timișoara, F.I., V.Șt., B.C.L.,

SC I.W. București, F.G.D.S.B. București lichidator al B.R.S. SA Brașov, SC C.

SA Ploiești, A.V.A.S. București și D.G.F.P. Bacău împotriva sentinței civile nr.

1650 din 12 noiembrie 2004 și a Încheierii din 8 decembrie 2004 pronunțată de

Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2821/2004, în contradictoriu cu intimații

creditori SC G.P. SRL Onești, F.E.M. SA Bacău, SC T.C. SRL Onești, M.C. Bacău,

SC T. SA Timișoara și SC V.G.B. SRL București, în favoarea Curții de Apel

Brașov.

În fundamentarea acestei

soluții s-a reținut că, la data de 22 martie 2005, Curtea de Apel Bacău a

dispus, în baza art. 244 pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării

recursurilor, motivat de faptul că soluționarea acestor cereri depinde de modul

în care vor fi soluționate recursurile declarate împotriva încheierii de

admitere în principiu a planului de reorganizare.

Această încheiere a fost

casată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin admiterea recursului

declarat de către debitoarea SC R. SA Onești, prin lichidator judiciar și cauza

a fost trimisă la aceiași instanță pentru continuarea judecății, dosarul fiind

înregistrat sub nr. 846/32/2007.

Atât sentința civilă nr. 1650

din 12 noiembrie 2004 cât și Încheierea din 8 decembrie 2004 au fost pronunțate

în dosarul nr. 2821/2003, având ca obiect reorganizarea judiciară a SC R. SA

Onești, dosar strămutat la Tribunalul Brașov.

Urmare a strămutării, hotărârile

recurate în respectivul dosar, sunt supuse controlului judecătoresc, la

instanța superioară instanței nou investită, în speță Curtea de Apel Brașov.

Pentru o mai bună

soluționare a cauzei, art. 8 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, prevede că pentru

toate cererile de recurs formulate împotriva hotărârilor pronunțate de

judecătorul sindic în cadrul procedurii insolvenței, se constituie un singur

dosar.

Împotriva deciziei nr. 572

din 4 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, a promovat

recurs creditoarea D.G.F.P. Bacău, cu sediul social în municipiul Bacău județul

Bacău, care în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 304

1

C.

proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și

soluționarea cauzei de către Curtea de Apel Bacău, ca singură instanță legal

sesizată și investită.

Intimații creditori F.I., V.Șt.

și B.C. au depus întâmpinare prin care au cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse în

cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca

nefondat, recursul creditoarei D.G.F.P. Bacău, pentru următoarele considerente.

La data de 24 august 2007,

recurentul creditor B.R.S. cu sediul social în Brașov, județul Brașov,

reprezentată de lichidator F.G.D.S.B. prin E.D., instituție de drept public cu

sediul în București, a depus o cerere, motivată în fapt și în drept, prin care

a invocat excepția lipsei competenței teritoriale a Curții de Apel Bacău, cu

argumentarea că aceasta a fost investită cu judecarea recursului împotriva

sentinței civile nr. 1650 din 12 noiembrie 2004 ca urmare a unei greșeli de

natură procedurală.

Prin sentința civilă nr. 1650

din 12 noiembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, s-a dispus, printre alte măsuri și respingerea, ca nefondate, a

contestațiilor formulate de creditoarele B.R.S. SA Brașov prin lichidator

judiciar F.G.D.S.B. și SC C. SA Ploiești, prin neînscrierea acestor creditoare

în tabelul creditorilor SC R. SA Onești.

Relevanță în corecta

stabilire a competenței instanței căreia îi revine soluționarea recursului

împotriva sentinței civile nr. 1650 din 12 noiembrie 2004 are încheierea nr. 310

din 3 iunie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.

1645/2005, prin care a fost admisă cererea de strămutare a cauzei ce a făcut

obiectul dosarului nr. 2821/2004, în favoarea Tribunalului Brașov.

În acest context, apare pe

deplin justificată admiterea excepției invocată de B.R.S. SA Brașov prin

lichidator și declinarea competenței de soluționare a recursurilor împotriva

sentinței civile nr. 1650 din 12 noiembrie 2004 și a încheierii din 8 decembrie

2004 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2821/2004 în favoarea Curții

de Apel Bacău, rațiuni care conduc la respingerea, ca nefondat, a recursului

declarat de D.G.F.P. Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de creditoarea D.G.F.P. Bacău, împotriva deciziei nr. 572 din 4 septembrie

2007, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 3 aprilie 2008.