ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3851/2010

Asupra recursului penal de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința publică nr. 455 din 24 iunie 2010 a Tribunalului București, secția a VI-a penală, a fost condamnat inculpatul G.I.A.  la 5 ani închisoare în baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 și la 1 ani închisoare în temeiul art. 4 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 74, 76 C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

Totodată, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

A fost reținută starea de arest a inculpatului și și-a completat reținerea și arestarea preventivă cu începere de la data de 25 februarie 2010, la zi.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2005 s-a confiscat de la inculpat cantitatea de 0,23 gr. Heroină, iar în temeiul art. 118 lit. d) C. pen. s-a confiscat suma de 190 RON, sumă provenită din infracțiune.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt.

La data de 24 februarie 2010 numitul N.D. (cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000) a formulat un autodenunț împotriva lui "A." care vindea heroină în zona Aleea L. sector 5 București. În ziua de 25 februarie 2010 s-au predat denunțătorului 5 bancnote de câte 10 RON, (seriile acestor bancnote fiind înseriate), pentru a fi folosite la cumpărarea sub supravegherea organelor de poliție a patru doze de heroină de la inculpatul G.I.A.

În continuare, organele de poliție împreună cu martorul asistent D.C.I. și denunțătorul N.D., s-au deplasat în zona Aleea L., denunțătorul s-a întâlnit cu martorul G.I., unchiul inculpatului după care ambii au intrat în apartamentul locuit de inculpat.

N.D. a înmânat inculpatului suma de 100 RON, și-a primit de la inculpat 4 doze de heroină.

După încheierea tranzacției, denunțătorul a părăsit apartamentul, s-a îndreptat spre lucrătorii de poliție cărora le-a predat heroină cumpărată, iar polițiștii au efectuat o percheziție domiciliară la adresa din Aleea L., sector 5, percheziție aprobată prin autorizația din 24 februarie 2010 emisă de Tribunalul București.

Cu ocazia acestei percheziții s-a găsit prin pat cele cinci bancnote ale căror serii au fost consemnate într-un procesul-verbal, pe un televizor s-a mai găsit o doză de heroină destinată consumului propriu, iar într-un șifonier s-a găsit suma de 190 RON, sumă ridicată în vederea cercetărilor.

Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza denunțului lui N.D., procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante, de înseriere a banilor, de perchiziție domiciliară și corporală, depozițiilor martorilor V.L.F. și G.I., raportului de constatare tehnico-științifică, probe coroborate cu declarațiile inculpatului care a recunoscut constant faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia penală nr. 183/A din data de 9 august 2010, a respins apelul inculpatului, apel ca a vizat individualizarea pedepsei.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, inculpatul a declarat recurs invocând motivul prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., acesta solicitând reducerea pedepsei aplicate.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana făptuitorului și de împrejurările care atestă sau agravează răspunderea penală.

Instanța de fond a analizat aceste criterii de individualizare a pedepsei, iar instanța de apel a reverificat toate elementele de circumstanțiere ale faptei și inculpatului, dând o largă eficiență circumstanțelor personale favorabile constând în lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră a inculpatului, aplicând o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege, până la jumătatea acestui minim.

Dar, pentru a purta individualizare a pedepsei nu trebuie omis pericolul social concret al faptelor comise de inculpat, pericol care este unul deosebit de ridicat datorită împrejurărilor și consecințelor unor asemenea infracțiuni, în contextul în care vânzarea de droguri de către făptuitor nu a avut un caracter izolat, el fiind cunoscut în zona în care locuia că se ocupa cu vânzarea de droguri.

În raport de considerentele expuse, sancțiunea aplicată inculpatului, în cuantumul stabilit și în modalitatea aleasă, apare ca bine dozată, motiv pentru care recursul declarat va fi respins ca nefondat în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va computa perioada arestării preventive, în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G.I.A. împotriva Deciziei penale nr. 183/A din 9 august 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, reținerea și arestarea preventivă de la 25 februarie 2010 la 1 noiembrie 2010.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 1 noiembrie 2010.