ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3180/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3180/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor
de față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Inculpații P.J.B. și T.G. și inculpata
T.G.M. au exercitat apel împotriva sentinței penale nr. 131 din 16 februarie
2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a
II
-a
penală, în Dosarul nr. 38147/3/2009.
Prin sentința
respectivă, inculpații P.J.B. și T.G. au fost condamnați la câte 15 ani închisoare
pedeapsă principală, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri
de mare risc și respectiv trafic ilicit internațional de droguri de mare risc. Inculpata
T.G.M., de asemenea, a fost condamnată la 16 ani închisoare pedeapsă principală,
pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și respectiv
trafic ilicit internațional de droguri de mare risc.
Instanța de apel,
în componența unui complet ce și-a păstrat continuitatea pe tot parcursul derulării
cauzei, în final a pronunțat decizia penală nr. 221 din 09 august 2012 prin care
admițând calea de atac a Parchetului, dar și a inculpaților, a păstrat pentru P.J.B.
condamnarea la 15 ani închisoare, față de T.G. a fost individualizată o condamnare
la 8 ani închisoare pedeapsă principală, iar pentru T.G.M., de asemenea, a fost
cuantificată condamnarea la 15 ani închisoare pedeapsă principală.
Pe întregul parcurs
al judecării cauzei în apel, judecătorii învestiți au pronunțat cu regularitate
soluții de menținere a stării de arest funcțională față de inculpați, cu incidența
unei decizii ce consfințește pe fond cadrul grav infracțional derulat de aceștia.
În cadrul ședinței
publice din data de 19 iunie 2012, au avut loc dezbaterile judiciare ale apelurilor
exercitate în cuprinsul încheierii respective, vaste în conținut, consemnându-se
inclusiv aspectele juridice ce vizează punerea în discuție a stării de arest funcțională
față de inculpații menționați.
Cu aceeași ocazie
a fost întocmită minuta corespunzătoare soluției de menținere a stării de arest
față de inculpați, sub semnătura judecătorilor competenți, hotărârea în acest sens
fiind comunicată fiecăruia dintre inculpați în parte.
Cu ocazia primirii
comunicării respective, fiecare dintre inculpați a înțeles să promoveze recursuri
în cauză, în termen legal.
Cauza cu aceste
recursuri a fost înregistrată pe rolul instanței Înaltei Curți de Casație și Justiție
cu data de 03 octombrie 2012, primind termen de judecată de urgență.
În susținerea
recursurilor inițiate, inculpații au susținut aspectul necesității punerii lor în
libertate considerând că judecarea cauzei în bune condiții se poate realiza și fără
privarea lor de libertate.
Ca aspect preliminar,
instanța de recurs evidențiază modul lacunar al derulării procedurii, în faza apelului
la 19 iunie 2012, respectiv lipsa unei încheieri motivate de menținere a arestării
preventive față de inculpați, aspect ce nu va putea fi însă reformat de către instanța
respectivă atâta vreme cât acesta s-a desesizat între timp prin pronunțarea unei
hotărâri judecătorești pe fondul speței, prin decizia penală nr. 221 din 09 august
2012.
În tratarea chestiunii
subzistenței motivelor ce reclamă menținerea stării de arest pentru inculpați, instanța
de recurs redă următoarele:
Față de inculpații
P.J.B. și T.G., precum și T.G.M., există presupunerea rezonabilă că în perioada
iulie 2008-mai 2009, împreună cu alte persoane, au efectuat acte materiale referitoare
la organizarea, introducerea în România, îndeplinind formalitățile vamale și transportul
pe teritoriul României, a cantității nete de 200 kg cocaină, drog de mare risc,
prin disimularea acesteia printre pachetele cu sucuri „fructul pasiunii”, care făceau
parte din conținutul containerului expediat de o firmă din Peru și care avea ca
destinație o firmă din Arad.
Ansamblul probator
administrat în cauză este însușit și de către prezenta instanță de recurs în conturarea
indiciilor temeinici în acest sens.
De altfel, pentru
ansamblul infracțional presupus derulat inculpații au și fost condamnați la pedepse
mai mult decât substanțiale, evidențiate anterior, aspect ce vine să susțină, odată
în plus, necesitatea corectitudinii pronunțării unei soluții de menținere a stării
de arest față de aceștia.
În acest context,
promovarea ideii de către recurenți a oportunității derulării cauzei în continuare
fără privarea lor de libertate este o chestiune inadecvată, recursurile de față
fiind de privit ca nefondate și urmează a fi respinse în consecință pe considerentele
art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând și dispozițiile
art. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de inculpații P.J.B., T.G. și T.G.M. împotriva încheierii
din 19 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția
I p
enală,
pronunțată în Dosarul nr. 38147/3/2009 (1140/2011).
Obligă recurenții-inculpați
la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din
care suma de câte 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,
se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul interpretului
de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
5 octombrie 2012.