ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3543/2010

Asupra recursului

penal de față;

Prin Sentința penală nr. 213 din 8 iulie 2010

a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și

de familie, a fost respinsă ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii

arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara/localitatea formulată de

inculpatul C.N.

A fost obligat

inculpatul la 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

În esență, s-a

reținut că temeiurile care au stat la baza luării, respectiv prelungirii

măsurii preventive nu s-au schimbat. În condițiile în care, contrar celor

susținute de inculpat în motivarea cererii, ultimele declarații luate în cauză

persoanelor indicate de către acesta, nu au condus la o schimbare a situației

de fapt reținute.

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs inculpatul C.N.

Recursul este

inadmisibil.

Potrivit art. 140

3

alin. (1) teza finală C. proc. pen., încheierea prin care judecătorul respinge,

în timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a

măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.

În acest context,

Curtea reține că este de competența exclusivă a legiuitorului de a stabili care

sunt căile de atac și în ce condiții pot fi exercitate; împrejurarea că

încheierea prin care s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării

preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, nu este

supusă separat căii de atac a recursului, nu este în contradicție cu disp. art.

5 parag. 4 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care au în vedere

dreptul persoanei arestate de a se plânge înaintea unui tribunal competent

asupra măsurii de arestare sau deținere luate împotriva sa.

În aceste condiții,

recursul declarat de către inculpat este inadmisibil și va fi respins conform

art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., cu obligarea recurentului

la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de

inculpatul C.N. împotriva Sentinței penale nr. 213 din 8 iulie 2010 a Curții de

Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 octombrie 2010.