ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: În cauză s-au efectuat cercetări față de I.C.T., ­ministru de interne și N.P.G. - directorul Casei de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art. 246 C. pen. ca urmare a plângerii penale în acest sens din partea numitului P.I.. Efectuându-se verificări a rezultat că prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor s-a stabilit ca anumite categorii de pensii sociale devin pensii, în sensul Legii nr. 19/2000. Prin aceeași lege s-au indicat regulile generale de recalculare a pensiilor și s-a prevăzut că prin Hotărârea Guvernului vor fi aprobate metodologiile de recalculare, metodologii ce au fost stabilite prin H.G.

nr. 735/2010. În luna ianuarie 2011 persoana vătămată a primit pensia recalculată, cuantumul acesteia fiind mai mic decât cel din luna decembrie 2010. La data de 20 iunie 1981 persoanei vătămate i-au încetat raporturile de serviciu cu Ministerul de Interne, având grad de locotenent colonel. Ulterior, prin ordinul Ministrului de Interne nr. II /03247 din 30 noiembrie 1994 persoana vătămată a fost înaintată la gradul de colonel în rezervă. Conform actelor premergătoare efectuate în cauză a rezultat că în speță sunt aplicabile disp. art. 10 lit. d) C. proc. pen., lipsind elementul material al laturii obiective și intenția ca element constitutiv al laturii subiective, sub aspectul săvârșirii infr.

prev. de art. 246 C. pen. Astfel, s-a constatat că nu a existat intenția așa cum aceasta este definită de art. 19 C. pen., pensia numitului P.I. fiind recalculată în temeiul art. 7 din Legea nr. 19/2010 și nu în temeiul Hotărârii de Guvern a cărei aplicare a fost suspendată de instanță. Aplicarea unor dispoziții legale nu poate duce la concluzia că a existat o neîndeplinire a atribuțiilor de serviciu sau o îndeplinire defectuoasă, iar funcționarii ar fi urmărit prejudicierea persoanei vătămate sau ar fi acceptat vătămarea intereselor acesteia. În ceea ce privește gradul militar la care petentul face referire a rezultat că refuzul calculării pensiei se raportează la criteriul legal prevăzut de art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164 /2001, respectiv gradul avut la data trecerii în rezervă, astfel că nu se poate reține nicio încălcare a vreunei atribuții de serviciu.

Așa fiind, pe calea rezoluției nr. 462/P din 18 iulie 2011 a Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus, în baza art. 228 rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale față de cele două persoane urmărite penal. Petentul s-a adresat ulterior Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe calea unei plângeri, respinsă prin Rezoluția din 23 august 2011. În continuare petentul a înțeles să exercite plângere înaintată instanței de judecată, conform art. 278/1 C. proc. pen., arătând în scris că retrogradarea sa în grad este perfect ilegală, Parchetul a legat artificial retrogradarea cu recalcularea pensiilor.

Se solicită instanței să-i redea gradul de colonel, banii de care a fost păgubit prin retrogradare, despăgubiri pentru munca depusă și cheltuielile făcute. Din însăși obiectul reclamației de față, a contextului faptic și juridic adus în discuție, rezultă indubitabil lipsa caracterului unei plângeri ce să se plieze întocmai peste prevederile art. 278/1 C. proc. pen. Aparte de această constatare, investiți fiind cu o astfel de reclamație, instanța de judecată va face constatarea că, conform actelor premergătoare efectuate în cauză a rezultat că în speță sunt aplicabile disp. art. 10 lit. d) C. proc. pen., lipsind elementul material al laturii obiective și intenția ca element constitutiv al laturii subiective, sub aspectul săvârșirii infr.

prev. de art. 246 C. pen. Astfel, nu a existat intenția, așa cum aceasta este definită de art. 19 C. pen., pensia numitului P.I. fiind recalculată în temeiul art. 7 din Legea nr. 19/2010. Aplicarea unor dispoziții legale nu poate duce la concluzia că a existat o neîndeplinire a atribuțiilor de serviciu sau o îndeplinire defectuoasă, iar funcționarii reclamați ar fi urmărit prejudicierea persoanei vătămate sau ar fi acceptat vătămarea intereselor acesteia. În ceea ce privește gradul militar la care petentul face referire, a rezultat că refuzul calculării pensiei se raportează la criteriul legal prevăzut de art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164 /2001, respectiv gradul avut la data trecerii în rezervă, astfel că nu se poate reține nicio încălcare a vreunei atribuții de serviciu.

Așa fiind, se evidențiază o deplină legalitate în pronunțare rezoluției nr. 462/P din 18 iulie 2011 a Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție când s-a dispus, în baza art. 228 rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale față de cele două persoane urmărite penal. În consecință, conform art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. se va respinge plângerea de față ca nefondată, cu menținerea rezoluției atacate. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul P.I. împotriva rezoluției din 18 iulie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, pronunțată în dosarul nr. 462/P/2011. Menține rezoluția atacată. Obligă petiționarul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 februarie 2012.