ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4031/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4031/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Contestația
formulată de recurent
Consiliul de administrație al B.N.R.,
întrunit în ședința din data de 2 ianuarie 2010, a analizat contestația
înregistrată la B.N.R. cu nr. 20837 din 19 noiembrie 2009, formulată de M.M.,
director general al B.C.C.S.S., prin care a contestat Ordinul nr. 228 din 22
octombrie 2009 al Prim-viceguvernatorului B.N.R., de sancționare cu amendă în
sumă de 10.560 RON, reprezentând 6 salarii medii nete pe respectiva bancă
cooperatistă, solicitând reanalizarea sancțiunii aplicate și dispunerea unei
alte sancțiuni (reducerea acesteia).
În susținerea
contestației, M.M. a recunoscut deficiențele consemnate în Raportul de
Supraveghere din 30 martie 2009, încheiat de către echipa de inspecție a
B.N.R., cu ocazia verificării instituției de credit conduse de către acesta.
În continuare,
contestatorul a enumerat măsurile dispuse în perioada 3 ianuarie 2009 - 31
octombrie 2009 pentru înlăturarea deficiențelor constatate de echipa de
inspecție a B.N.R., și a arătat că lipsa resurselor umane din unitate, care a
creat conflicte de interese în compartimentele funcționale ale unității:
creditare, casierie, puncte de lucru etc., se datorează, în mare parte, și
faptului că solicitările unității către conducerea B.C.C.C. nu au avut rezultatul
scontat în perioada 2007 – 2009, fapt consemnat și în rapoartele de
supraveghere încheiate de reprezentanții B.N.R. în perioada respectivă.
Prin Hotărârea nr. 1
din 11 ianuarie 2010, Consiliul de administrație al B.N.R. a respins, ca
nefondată, contestația formulată de M.M.
Consiliul de
administrație a hotărât că este neîntemeiată contestația formulată de M.M.,
pentru următoarele considerente:
S-a apreciat că
reclamantul nu a respectat prevederilor art. 7 alin. (1), art. 20, art. 36 lit.
d), art. 91 lit. f), art. 94 alin. (1), art. 119 alin. (1) din Norma B.N.R. nr.
17/2003 privind organizarea și controlul intern al activităților instituțiilor
de credit și administrarea riscurilor semnificative, precum și organizarea și
desfășurarea activității de audit intern a instituțiilor de credit, precum și
neîndeplinirea măsurilor dispuse la pct. 4 și pct. 15 din Ordinul nr. 178 din 2
septembrie 2008 al Prim-viceguvernatorului B.N.R., aspecte constatate și
consemnate în Raportul de supraveghere din 30 martie 2009, încheiat ca urmare a
acțiunii de supraveghere a B.N.R. desfășurată la B.C.C.S.S.
Recursul declarat
Împotriva Hotărârii
nr. 1 din 11 ianuarie 2010 a Consiliului de administrației al B.N.R. a declarat
recurs M.M.
a) Motivele de recurs
În motivarea recursului
s-a solicitat reanalizarea sancțiunii aplicate și să se dispună diminuarea
amenzii sau avertisment.
A precizat
recurentul, că deficiențele constatate s-au datorat lipsei resurselor umane din
unitate, care nu-i poate fi imputată întrucât responsabilitatea recrutării
personalului revine B.C.C.C.
b) Întâmpinarea
formulată de B.N.R.
Prin Întâmpinare,
intimata B.N.R. a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că sancțiunea
aplicată corespunde exigențelor art. 229 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 99/2006,
fiind corect individualizată sancțiunea aplicată.
c) Analiza motivelor
de recurs
Recurentul a fost
sancționat prin Ordinul nr. 228 din 22 octombrie 2009 al
Prim-viceguvernatorului B.N.R., cu sancțiunea amenzii de 10.560 RON; a formulat
contestație la Consiliul de administrație al B.N.R., care a fost respinsă prin
Hotărârea nr. 1 din 11 ianuarie 2010.
În recurs a solicitat
diminuarea cuantumului amenzii.
Legislația
aplicabilă:
O.U.G nr. 99/2006,
art. 275 alin. (1) - Actele adoptate de B.N.R. conform dispozițiilor prezentei
ordonanțe de urgență, cu privire la o instituție de credit, inclusiv cele cu
privire la persoanele prevăzute la art. 108 alin. (1) ori la persoanele
desemnate să asigure conducerea sucursalelor instituției de credit și actele cu
privire la acționarii acesteia, pot fi contestate în termen de 15 zile de la
comunicare, la Consiliul de administrație al B.N.R., care se pronunță prin
hotărâre motivată în termen de 30 de zile de la data sesizării.
Alin. (3) - B.N.R.
este singura autoritate în măsură să se pronunțe asupra considerentelor de
oportunitate, a evaluărilor și analizelor calitative care stau la baza emiterii
actelor sale.
Alin. (4) - În cazul
contestării în instanță a actelor B.N.R., instanța judecătorească se pronunță
asupra legalității acestor acte.
Din analiza
legislației aplicabile, respectiv art. 275 alin. (3) din O.U.G. nr. 99/2006,
rezultă că, instanța judecătorească se pronunță asupra legalității actelor
adoptate de B.N.R., conform prevederilor acestei ordonanțe de urgență, cu
privire la instituțiile de credit, inclusiv cele cu privire la persoanele
desemnate să asigure conducerea sucursalelor instituțiilor de credit.
În cauza prezentă s-a
contestat cuantumul amenzii și nu legalitatea acesteia.
Sub aspectul
legalității actelor care formează obiectul controlului judiciar nu au fost
formulate critici.
De altfel, din
examinarea Ordinului nr. 228 din 22 octombrie 2009 se constată că Ordinul a
fost emis de persoana competentă, fiind motivat în fapt și în drept.
Hotărârea nr. 1/2010
a Consiliului de administrație al B.N.R., care formează, în baza art. 275 din
O.U.G. nr. 99/2006 obiectul recursului, este legală, în sensul că au fost
analizate toate apărările contestatorului, menționându-se temeiurile legale,
respectiv Norma B.N.R. privind organizarea și controlul intern al activităților
instituțiilor de credit și administrarea riscurilor semnificative, că nu s-au
îndeplinit măsurile dispuse prin Ordinul nr. 178 din 2 septembrie 2008 al
Prim-viceguvernatorului B.N.R.
Au fost explicate abaterile
de la disciplina bancară constatate la instituția de credit pe care o conduce
recurentul.
De asemenea, în
cadrul soluționării contestației s-a apreciat și asupra cuantumului amenzii,
explicându-se că sancțiunea a fost corect individualizată.
d) Soluția instanței
de recurs
Având în vedere că
recurentul nu a criticat Hotărârea nr. 1/2010 sub aspectul legalității, și
ținând seama de considerentele acestei decizii, se constată că recursul este
nefondat, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de M.M. împotriva Hotărârii nr. 1 din 11 ianuarie 2010 a Consiliului
de administrație al B.N.R., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 1 octombrie 2010.