ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Înalta Curte

de Casație și Justiție la data de 9 decembrie 2009, petiționarul A.I. a

solicitat începerea urmăririi penale față de procurorul M.I. din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru

infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea

infractorilor, fals intelectual, încălcarea autorității de lucru judecat și

complicitate la infracțiunea de omor.

Examinându-și din

oficiu competența, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu este competentă

material să efectueze urmărirea penală, competența aparținând Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de calitatea de procuror

la acest parchet a persoanei reclamate.

Potrivit art. 222

alin. (7) C. proc. pen., plângerea greșit îndreptată la organul de urmărire

penală se trimite organului competent, în speță, organul competent fiind

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Doar acest organ este

competent să verifice susținerile petentului, să efectueze cercetări penale și

să dispună asupra existenței ori inexistenței infracțiunilor reclamate, asupra

săvârșirii lor de către presupusul făptuitor, administrând probele necesare

pentru descoperirea adevărului și pronunțând o soluție conformă acestora.

În consecință, Înalta

Curte, va dispune trimiterea plângerii petentului, greșit adresată instanței de

judecată, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția

de urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

În baza art. 222

alin. (7) C. proc. pen. trimite plângerea penală formulată de petiționarul A.I.,

la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare.

Cu recurs .

Pronunțată

în ședință publică, azi 3 februarie 2010.