ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 54/2013

Asupra

cererii de contestație în anulare de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 21 noiembrie 2012 a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,

cererea de contestație în anulare formulată de contestatoarea B.C.T. împotriva

deciziei penale nr. 3671 din 12 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 3045/112/2008.

Prin aceeași

cerea contestatoarea a solicitat , în temeiul art. 390 C. proc. pen.,

suspendarea executării hotărârii până la soluționarea cererii de contestație în

anulare.

În motivarea

demersului său, contestatoarea, invocând ca temei de drept dispozițiile art.

386 lit. e) C. proc. pen., a arătat că, la data la care s-a judecat cauza de

către instanța de recurs, aceasta nu a fost ascultată cu privire la

circumstanțele în care a avut loc fapta, apreciind că era de datoria instanței

de recurs ca în baza rolului activ, să procedeze astfel.

Cererea de

contestație în anulare este inadmisibilă.

Analizând

actele și lucrările din dosar se constată că prin decizia penală nr. 3671 din

12 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,

pronunțată în Dosarul nr. 3045/112/2008, au fost admise recursurile declarate

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și de inculpata B.C.T. împotriva

deciziei penale nr. 24/A din 6 februarie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția

penală și de minori, au fost casate decizia și sentința penală nr. 78 din 12

iunie 2011 a Tribunalului Bistrița Năsăud, numai cu privire la individualizarea

pedepsei privative de libertate aplicată inculpatei și la conținutul pedepsei

complementare și al pedepsei accesorii.

A fost

modificată pedeapsa aplicată inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor

calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 alin. (1) lit.

c), cu aplicarea art. 73 Iit. b) și a art. 76 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C.

pen., de în sensul că a fost majorată de la 8 ani închisoare la 12 ani

închisoare.

A fost

înlăturat din conținutul pedepsei complementare și al pedepsei accesorii,

interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza

I

C. pen.

Au fost

menținute restul dispozițiilor hotărârilor.

S-a reținut,

în esență, că, în noaptea de 22 din 23 aprilie 2006, inculpata, fiind

provocată, și-a înjunghiat soțul, decesul acestuia intervenind imediat.

Art. 386 C.

proc. pen. prevede că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face

contestație în anulare, între altele, și în cazul în care la judecarea

recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul

prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie potrivit

art. 385

14

alin. (1) ori art. 385

16

alin. (1) lit. e),

iar potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța (care a judecat cauza

în recurs), constatând că cererea de contestație este făcută în termenul

prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este unul dintre

cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen. și că în sprijinul contestației se

depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația

și dispune citarea părților interesate.

Analizând

cererea de contestație în anularea de față în raport cu prevederile art. 386

lit. e) C. proc. pen., Înalta Curte constată că nu este incident, întrucât

(după cum se consemnează fără echivoc în practicaua deciziei atacate) la data

judecării cauzei în recurs - 16 octombrie 2012 - contestatoarea B.C.T. a fost

prezentă, în stare de libertate și asistată de apărător desemnat din oficiu,

iar la interpelarea instanței, în sensul dacă dorește sau nu să dea o declarație,

aceasta a precizat că „înțelege să se prevaleze de dreptul la tăcere".

Totodată, la

dosarul cauzei nr. 3045/112/2008, se află și declarația acesteia, semnată în fața

instanței, - datată 16 octombrie 2012, orele 9 - în care arată că „după ce m-am

consultat cu apărătorul, arăt că invoc dreptul la tăcere, în sensul că nu

doresc să dau o declarație în fata instanței de recurs".

Pentru

considerentele ce precedă, Înalta Curte constată și că nu se impune suspendarea

executării hotărârii, solicitată de contestatoare.

Așa fiind,

cererea de contestație în anulare urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, cu

obligarea contestatoarei, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de contestație în anulare formulată de contestatoarea B.C.T.

împotriva deciziei penale nr. 3671 din 12 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție,  secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 3045/112/2008.

Obligă

contestatoarea la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 9 ianuarie 2013.