ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3777/2013

Asupra cauzei de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rol la data de 27 septembrie 2013, contestatorul condamnat C.B.T. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei penale nr. 2720 din 16 septembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 2373/107/2011. Prin cererea formulată, contestatorul a invocat faptul că instanța de recurs a soluționat cauza la data de 16 septembrie 2013, fără a se pronunța asupra unei cauze de încetare a procesului penal, respectiv prescripția răspunderii penale, motivând contestația potrivit art. 386 lit. c) C. proc. pen. Verificând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare prin prisma dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc.

pen., Înalta Curte constată următoarele: Contestatorul inculpat C.B.T. a formulat recurs împotriva Deciziei penale a Curții de Apel Alba Iulia nr. 40/A pronunțată la data de 25 februarie 2013, ulterior, deci, intrării în vigoare, la data de 16 februarie 2013, a Legii nr. 2/2013, prin care s-au modificat atât cazurile de casare prevăzute de alin. (1) al art. 385 9 C. proc. pen., cât și dispozițiile alin. (3) al art. 385 9 C. proc. pen. cu privire la cazurile și modul de luare în considerare din oficiu, ale motivelor astfel modificate, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, astfel învestită, pronunțându-se, la data de 16 septembrie 2013 prin Decizia penală nr. 2720, în Dosarul nr. 2373/107/2011, în sensul respingerii, ca nefondat, a acestuia.

Analizând, din această perspectivă, motivul învederat de contestator, rezultă că acesta nu subzistă și că neanalizarea prescripției, chiar dacă nu se circumscrie niciunuia din motivele prevăzute de art. 385 9 C. proc. pen., în forma modificată de Legea nr. 2/2013, a fost analizată de Înalta Curte, prin Decizia nr. 2720 din 16 septembrie 2013, în considerentele acesteia, astfel încât cererea contestatorului nu se încadrează în cazul de contestație în anulare invocat. În consecință, contestația în anulare formulată de contestatorul C.B.T. se va respinge, ca inadmisibilă. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul C.B.T. împotriva Deciziei penale nr. 2720 din 16 septembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 2373/107/2011. Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 noiembrie 2013. Procesat de GGC - AZ