ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3288/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 2306 din 15 martie 2011, Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței

materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a acțiunii

în contencios administrativ în favoarea Tribunalului București, secția a IX-a

contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel

a reținut că prin acțiunea formulată de reclamantul I.I. s-a solicitat, în

contradictoriu cenzurarea refuzului de soluționare a cererii acestuia de

desemnare a unui executor judecătoresc, conform încheierii din data de 18

martie 2003 pronunțată de Judecătoria Buftea în Dosarul nr. 1661/2003.

S-a constatat că în speță refuzul nejustificat

invocat în acțiune are ca titular o autoritate publică locală, Camera Executorilor

Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel București, astfel încât potrivit dispozițiilor

art. 10 din Legea nr. 554/2004, competența materială revine Tribunalului București,

secția contencios administrativ.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

reclamantul Ioniță llie, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul dispozițiilor

art. 304 pct. 8 și 9 din C. proc. civ.

Analizând recursul declarat în cauză în

raport de sentința atacată și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată

că recursul este inadmisibil.

Potrivit dispozițiilor art. 158 alin.

(3) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, „dacă

instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă nici unei căi de atac,

dosarul fiind trimis de îndată instanței competente (...)".

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor

art. 725 alin. (1) din C. proc. civ., „dispozițiile legii noi de procedură se aplică,

din momentul intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată începute

sub legea veche (...)".

Prin urmare, noile reguli de procedură

civilă sunt de imediată aplicare și având în vedere că sentința atacată a fost pronunțată

la data de 15 martie 2011, după intrarea în vigoare a modificării art. 158 alin.

(3) adusă prin Legea nr. 202/2010, astfel încât la acel moment reclamantul nu mai

beneficia de calea de atac a recursului împotriva hotărârii de declinare.

Pentru aceste considerente, în temeiul

dispozițiilor art. 137 din Codul de procedură civilă, raportate la cele ale

art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată inadmisibilitatea recursului

și îl va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de I.l., împotriva

sentinței civile nr. 2036 din 15 martie 2011 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

7 iunie 2011.