ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2687/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2687/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului
Brăila, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta Direcția de
Administrare și Gospodărire Locală Brăila - Serviciul de Utilitate Publică de Administrare
și Gospodărire Locală Brăila, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de
Conturi, anularea încheierii din 10 iunie 2010 prin care s-a soluționat plângerea
formulată împotriva Deciziei nr. 10 din 06 decembrie 2010 emisă de Camera Județeană
de Conturi Brăila.
Prin sentința civilă nr. 1853 din 14
octombrie 2010 Tribunalul Brăila, secția comercială și de contencios administrativ,
a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare
a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei
instanțe la data de 23 decembrie 2010 sub nr. 3562/113/2010.
Prin sentința civilă nr. 143 din 19 mai
2011 Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins
ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta Direcția de Administrare și Gospodărire
Locală Brăila - Serviciul de Utilitate Publică de Administrare și Gospodărire Locală
Brăila, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României.
Pentru a pronunța această soluție, instanța
de fond a reținut, în esență, faptul că drepturile salariale ale personalului bugetar,
funcționari publici și personal contractual, sunt stabilite exclusiv prin lege,
iar acordarea de drepturi salariale salariaților bugetari, în baza contractului
colectiv de muncă contravine legislației în vigoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs
reclamanta Direcția de Administrare și Gospodărire Locală Brăila - Serviciul de
Utilitate Publică de Administrare și Gospodărire Locală Brăila, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și ale
art. 304
1
C. proc. civ.
Înainte de a analiza motivele de recurs
invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile
art. 137 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, constată
că hotărârea recurată a fost pronunțată de o instanță necompetentă, astfel că în
cauză sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., motiv pentru care
va admite recursul, iar, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (6) C. proc.
civ., va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare la
Tribunalul Brăila, secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru a ajunge la această soluție,
Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Cererea de chemare în judecată formulată
de Direcția de Administrare și Gospodărire Locală Brăila - Serviciul de Utilitate
Publică de Administrare și Gospodărire Locală Brăila anularea încheierii nr. 173
din 10 iunie 2010 a Curții de Conturi a României prin care s-a respins plângerea
formulată de reclamantă împotriva Deciziei nr. 10/2010 emisă de Camera Județeană
de Conturi Brăila, care a stabilit în sarcina reclamantei recuperarea sumei de 668.456
RON de la salariați.
În drept, decizia nr. 10/2010 și încheierea
din 10 iunie 2010 s-au întemeiat pe prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea
și funcționarea Curții de Conturi și ale Regulamentului privind organizarea și desfășurarea
activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate
din aceste activități.
Actele normative susmenționate, și care
reprezintă temeiul juridic al actelor administrative deduse judecății, nu cuprind
norme derogatorii de la regulile de drept comun din Legea nr. 554/2004 cu privire
la competența materială de soluționare a litigiilor de contencios administrativ.
Astfel, competența materială a instanței
de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10
alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora: litigiile privind actele administrative
emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care
privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora
de până la 500.000 RON se soluționează în fond de către Tribunalele administrativ-flscale,
iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice
centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,
precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se soluționează în fond
de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale Curților de Apel, dacă prin
lege organică specială nu se prevede altfel.
Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal,
prin derogare de la prevederile C. proc. civ., făcând o dublă distincție pentru
stabilirea competenței instanțelor de contencios administrativ: în raport cu organul
emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului
administrativ contestat.
Astfel, pe de o parte, se distinge între
actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene
(litigii ce sunt date în competența tribunalelor administrativ-fiscale) și acte
administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale (litigii ce
sunt date în competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Curților
de Apel).
În raport de prevederile art. 10 din Legea
nr. 554/2004, litigiul privind un act administrativ emis de o autoritate publică
locală se soluționează în fond de către Tribunal.
În același sens, în ședința Plenului secției
de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din
data de 20 februarie 2012 s-a hotărât că aparține Tribunalului competența de soluționare
a litigiilor având ca obiect acțiuni prin care se solicită: (1) anularea încheierii
emise de Curtea de Conturi a României în soluționarea contestației administrative
formulate împotriva măsurilor prevăzute prin decizia emisă de Camera de Conturi
Județeană; (2) anularea deciziei emisă de Camera de Conturi Județeană; (3) anularea
procesului-verbal de constatare încheiat de Camera de Conturi Județeană.
Astfel, în raport cu dispozițiile art.
2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare
și având în vedere actele ce formează obiectul litigiului, s-a apreciat că actul
administrativ care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, care este
supus executării și care poate constitui obiectul unei cereri adresate instanței
de contencios administrativ, este decizia emisă de Camera de Conturi Județeană,
care este o autoritate publică de nivel local.
S-a mai reținut că și atunci când, prin
încheierea pe care o pronunță, structura centrală a Curții de Conturi a României
respinge sau admite în parte contestația formulată împotriva deciziei emise de Camera
de Conturi Județeană, actul administrativ care produce efecte juridice și care este
supus obligației de executare este tot decizia emisă de Camera de Conturi Județeană,
care este o autoritate publică de nivel local.
Trebuie precizat că soluțiile de principiu
adoptate la nivelul secției reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine pronunțarea
unor soluții neunitare, mai ales că rolul Înaltei Curți este acela de unificare
a practicii judiciare, iar soluțiile acesteia nu pot constitui sursă de insecuritate
a raporturilor juridice.
în consecință, având în vedere considerentele
expuse, în temeiul art. 313, coroborat cu art. 312 alin. (6) și art. 304 pct. 3
C. proc. civ., recursul va fi admis, dispunându-se casarea sentinței atacate și
trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Brăila, secția de contencios
administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Direcția de
Administrare și Gospodărire Locală Brăila - Serviciul de Utilitate Publică de Administrare
și Gospodărire Locală Brăila, împotriva sentinței nr. 143 din 19 mai 2011 a Curții
de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează
sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Brăila,
secția contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 30 mai 2012.