ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.01.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 186/2012

HOTĂRÂRE
17.01.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 186/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra conflictului

negativ de competență da față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 21 aprilie

2010, pe rolul Tribunalului Brăila, secția de contencios administrativ și

fiscal, reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ-JUDEȚUL BRĂILA, în

contradictoriu cu pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI prin Camera de Conturi

Județeană Brăila, a solicitat anularea Încheierii nr. VI.104 din 29 martie 2010

pronunțată de Comisia de Soluționare a contestațiilor din cadrul Camerei de

Conturi Brăila și al pct. VII din Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2010, emisă de

Camera de conturi Brăila.

Prin Sentința civilă

nr. 1733 din 06 octombrie 2010 Tribunalul Brăila și-a declinat competența în

favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, cu motivarea că încheierea prin care s-a respins contestația formulată

de reclamată împotriva deciziei este emisă de o structură centrală a Curții de

conturi.

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

La rândul ei Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin

Sentința nr. 5784 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Brăila, secția de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele

hotărârii a reținut că potrivit pct. 101 lit. b) din Regulamentul privind

organizarea și desfășurarea activității Curții de Conturi, în vigoare la data

sesizării instanței, contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de

structurile Curții de Conturi sunt examinate de comisii de soluționare a

contestațiilor, formate din consilierul de conturi care coordonează domeniul ce

a făcut obiectul verificării, un alt consilier de conturi (desemnat de către

unul dintre vicepreședinți) și directorul din cadrul departamentului respectiv,

pentru deciziile emise la nivelul camerelor de conturi.

Conform pct. 108 din

același regulament, în cazul încheierilor emise la nivelul camerelor de

conturi, sesizarea instanței se depune la Secția de contencios administrativ și

fiscal a tribunalelor județene.

Având în vedere că în

compunerea comisei care a pronunțat Încheierea nr. VI104 din 29 martie 2010,

prin care s-a soluționat contestația formulată de reclamantă, au intrat doi

consilieri și un director, comisia fiind constituită potrivit pct. 101 lit. b)

din regulament, contestația împotriva acestei încheieri este de competența

Tribunalului, potrivit pct. 108 din Regulamentul privind organizarea și

desfășurarea activității Curții de Conturi

Constatând ivit

conflictul negativ de competență, Curtea a sesizat Înalta Curte de Casație și

Justiție, pentru soluționarea acestuia.

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport cu dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte

constată că instanța competentă să soluționeze prezentul litigiul este

Tribunalul Brăila, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru

următoarele considerente:

Pentru a soluționa

conflictul negativ de competență, în raport cu actele depuse la dosarul cauzei,

se reține că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea

pct. VII din Decizia Camerei de Conturi Brăila nr. 4 din 14 ianuarie 2010 și

anularea Încheierii nr. VI.104 din 29 martie 2010 pronunțată de Comisia de

Soluționare a contestațiilor din cadrul Camerei de Conturi Brăila, prin care

s-a respins contestația deciziei menționate anterior.

Potrivit art. 2 alin.

(1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare,

noțiunea de act administrativ este definită ca fiind „actul unilateral cu

caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de

putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în

concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice".

În raport cu obiectul

cererii de chemare în judecată și cu dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c)

menționate, în cauză, actul administrativ care dă naștere, modifică sau stinge

raporturi juridice și care poate constitui obiectul unei cereri adresate

instanței de contencios administrativ este Decizia Camerei de Conturi Brăila

nr. 4 din 14 ianuarie 2010.

Referindu-se la competența instanțelor de contencios

administrativ, dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prevăd

că: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de

autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și

impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până

la 500.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale,

iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile

publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții,

datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de RON se

soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale

curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

În concluzie, față de

argumentele expuse, Înalta Curte, ținând seama de dispozițiile art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004 și art. 2 C. proc. civ., stabilește că în cauză,

competența materială de soluționare revine tribunalului, secția contencios

administrativ și fiscal, întrucât obiectul litigiului este un act administrativ

emis de o structură județeană a Curții de Conturi, ca autoritate publică

județeană.

În consecință, în

temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de

soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Brăila, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Stabilește competența

de soluționare a litigiului dintre Unitatea Administrativ Teritorială Brăila și

Curtea de Conturi a României prin Camera de Conturi Brăila în favoarea

Tribunalului Brăila, secția de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 ianuarie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-02-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1029/2012
de soluționare a sesizării formulate de conducătorul entității verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluționare a contestațiilor aparține secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul curții de apel în a cărei rază
ÎCCJ 2012-10-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4161/2012
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 2835/FCA din 21 noiembrie 2011, Tribunalul Brăila, secția contencios administrativ și fiscal, a declinat
ÎCCJ 2012-06-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3300/2012
de Comisia de soluționare a contestațiilor, aparține Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul reclamantei, conform art. 228 din acest act normativ; s -a solicitat în subsidiar
ÎCCJ 2013-04-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5212/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Brăila la data de 22 decembrie 2010
ÎCCJ 2012-05-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2330/2012
ții de Conturi și a constatat faptul că prezentul litigiu intră în categoria celor date în competența curților de apel, deoarece Încheierea nr. VI224 din 17 mai 2011 este emisă de Curtea de Conturi a României, organ central care atrage comp
Sursă