ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1029/2012

Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea adresată Tribunalului Brăila, reclamanta UATC Scorțaru Nou a solicitat suspendarea executării Deciziei nr. 34 din 10 ianuarie 2010 emisă de Camera de Conturi Județeană Brăila. 2. Hotărârea Tribunalului Prin Sentința nr. 2028 din 7 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Brăila a fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Galați. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că reclamanta a formulat cerere de suspendare a executării Deciziei nr. 34 din 10 noiembrie 2010 emisă de Curtea de Conturi a României, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației prin care s-a solicitat anularea aceleiași decizii.

Potrivit art. 14 alin. (1) Legea nr. 554/2004, așa cum a fost modificată „În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate”.

Instanța a apreciat că în conformitate cu dispozițiile art. 228 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi aprobat prin Hotărârea nr. 130 din 04 noiembrie 2010 „Competența de soluționare a sesizării formulate de conducătorul entității verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluționare a contestațiilor aparține secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entității verificate, în condițiile legii contenciosului administrativ”. 3. Hotărârea Curții de Apel Prin Sentința nr. 323 din 24 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați a fost admisă excepția de necompetență materială și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

Instanța constatând ivit un conflict negativ de competență a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că obiectul cauzei îl reprezintă suspendarea executării Deciziei nr. 34 din 10 noiembrie 2010, care a fost emisă de Camera de Conturi Județeană Brăila. Invocarea de către Tribunalul Brăila a dispozițiilor art. 228 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi aprobat prin Hotărârea nr. 130 din 4 noiembrie 2010 este lipsită de relevanță, instanța reținând că obiectul prezentei cauze nu este o sesizare formulată împotriva unei încheieri emise de către Comisia de contestații din cadrul Curții de Conturi a României.

Văzând că în cauză nu se solicită suspendarea unui act emis de către o autoritate sau instituție centrală, Curtea a admis excepția invocată din oficiu și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Brăila. II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 20, 21, 22 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila- secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează: Înalta Curte a constatat că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 20 pct. 2 C. proc.

civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente să judece același litigiu. Analizând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă suspendarea unui act administrativ emis de o autoritate publică locală. Înalta Curte a reținut că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispozițiile art. 10, competența materială de soluționare a cauzelor în concordanță cu dispozițiile C. proc. fisc., în raport de două criterii și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Având în vedere obiectul cauzei de față, care privește un act administrativ emis de o autoritate publică locală, respectiv Decizia emisă de Camera de Conturi a Județului Constanța, competența de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent al actului atacat. Având în vedere considerentele expuse cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei deduse judecății și care formează obiectul conflictului de competență în favoarea Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Consiliul Local al UATC Scorțaru Nou și pârâta Camera de Conturi Brăila în favoarea Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2012. Procesat de GGC - LM