ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.03.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 881/2008

HOTĂRÂRE
04.03.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 881/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin excepția de nelegalitate formulată în Dosarul

nr. 348/116/2006 al Tribunalului Călărași, reclamantul Ț.V. a solicitat în contradictoriu

cu SC I. SA și cu Ministerul Industriei și Comerțului, constatarea nelegalității

certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis la data de 20 mai 1998.

În motivarea excepției

reclamantul a arătat că terenul situat în comuna C., sat C., Județul Ilfov s-a aflat

în posesia sa din anul 1965, acesta obținând titlu da proprietate în baza uzucapiunii

conform sentinței civile nr. 1740/1999 Judecătoriei Buftea.

Prin încheierea ședinței

publice de la data de 06 februarie 2007 a Tribunalului Călărași, secția civilă,

s-a dispus sesizarea Curții de Apel București. secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, pentru soluționarea excepției de nelegalitate privind certificatul de

atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor eliberat de Ministerul Industriei

și Comerțului la data de 20 mai 1998.

Intimata SC I. SA a invocat

excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, întrucât privește un act unilateral

individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 și, pe de altă

parte, formularea unei asemenea excepții nu poate fi făcută în calea de atac (în

apel).

Prin sentința civilă nr.

1426 din data de 29 mai 2007 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate

ca neîntemeiată, și excepția de nelegalitate invocată de reclamantul Ț.V., în Dosarul

nr. 348/116/2006 a Tribunalului Călărași, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește excepția

de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate invocată de intimata SC I. SA instanța

a reținut, în esență, că mijloacele procedurale prin care se invocă nelegalitatea

actului sunt cele de la data procesului.

Referitor la admisibilitatea

formulării excepției de nelegalitate în faza apelului, instanța a reținut că potrivit

dispozițiilor prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004 nelegalitatea unui act

poate fi contestată oricând în cursul unui proces.

Pe fondul excepției de

nelegalitate, Curtea a constatat că sentința civilă nr. 1740/1999 a Judecătoriei

Buftea nu face dovada că terenul în discuție s-ar fi aflat în posesia reclamantului

la data înființării societății intimate întrucât, pe de o parte, hotărârea nu este

opozabilă acestei societăți, iar pe de altă parte, sentința sus-menționată face

vorbire despre o suprafață de 5 mii m.p. și nu de 15 mii m.p.

Împotriva sentinței civile

nr. 1426 din data de 29 mai 2007 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Ț.V.

În motivarea recursului

s-a arătat, în esență: că instanța nu a verificat susținerile privind proprietatea

și posesia terenului; că hotărârea referitoare la uzucapiune îi consfințește recurentului

dreptul de proprietate; că terenul se află și s-a aflat în posesia sa și este în

comuna C., sat C., județul Ilfov, nu în localitatea F. și nu a fost în posesia societății

comerciale.

Verificând cauza în funcție

de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304

1

și

ale art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

Actul administrativ individual

a cărui nelegalitate a fost invocată conform art. 4 din Legea nr. 554/2004 de numitul

Ț.V., certificat de atestare a dreptului de proprietate, asupra terenului, a fost

emis pentru SC I. SA București de către Ministerul Industriei și Comerțului la data

de 20 mai 1998.

Excepția de nelegalitate

a acestui act a fost formulată la data de 6 februarie 2007 (în Dosar nr. 348/116/2006

al Tribunalului Călărași, secția civilă) sub imperiul Legii nr. 554/2004 în forma

în vigoare la aceea dată (înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 262/2007).

Sfera de aplicare a noii

legi a contenciosului administrativ cuprinde actele administrative comunicate/publicate

începând cu data 06 ianuarie 2005. Excepția de nelegalitate, prevăzută de art. 4

din Legea nr. 554/2004, se poate aplica numai cu privire la acte emise după intrarea

în vigoare a noii legi a contenciosului administrativ. Pentru actele administrative

emise până la data de 06 ianuarie 2005 sunt aplicabile principiile generale de drept

recunoscute de practica judiciară anterioară, excepția de „ilegalitate” putând fi

analizată de instanța care soluționează litigiul de bază, respectiv Tribunalul Călărași,

în cadrul apelului formulat de numitul Ț.V. împotriva sentinței civile nr. 650

din 26 aprilie 2006 a Judecătoriei Oltenița.

În acest sens este practica

unitară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, întrucât, în situația contrară, s-ar încălca principiul neretroactivității

legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituția României, precum și

principiul priorității reglementărilor internaționale, consacrat de art. 20

alin. (2) din Constituția României, prin raportare la art. 6 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului (încălcarea securității raporturilor juridice) și art. 6 din

Codul bunei administrații aprobat prin Recomandarea CM/Rec (2007) 7 a Comitetului

de Miniștri a Uniunii – Europene.

Referitor la motivele

de anulabilitate a actului atacat, Înalta Curte nu le va analiza, întrucât are prioritate

excepția de inadmisibilitate a cererii formulate în temeiul art. 4 din Legea

nr. 554/2004. În concluzie, excepția de nelegalitate trebuia respinsă ca inadmisibilă.

Se impune a fi precizat

faptul că motivarea prezentei decizii suplinește motivarea sentinței și că soluția

instanței de fond nu va fi modificată, întrucât hotărârea care se impune este tot

de respingere a cererii. Prin prezenta nu se ajunge la înrăutățirea situației recurentului

în propria cale de atac, deoarece, astfel cum s-a analizat mai sus, actul administrativ

fiind emis sub imperiul Legii nr. 29/1990, instanța învestită cu acțiunea reclamantei

SC I. SA București va analiza „excepția de ilegalitate” a actului invocat de Ț.V.

ca mijloc de apărare în cadrul procesului care formează obiectul dosarului de la

Tribunalul Călărași, secția civilă.

Pentru considerentele

expuse recursul va fi respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de recurentul-reclamant Ț.V. împotriva sentinței civile nr. 1426 din data de 29

mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 4 martie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-01-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 151/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea reconvențională depusă la dosarul nr. 1703/2004, al Judecătoriei Călărași, disjunsă de acțiunea principală formulată de reclamanta SC V. SA C
ÎCCJ 2008-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2111/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată inițial la Tribunalul Galați și ulterior, urmare declinării competenței materiale de soluționare a
ÎCCJ 2008-06-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2627/2008
ână acțiunea în revendicare, respectiv acțiunea în contencios administrativ pentru anularea certificatului de atestare pentru pârâta SC C. SA Suceava. Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin senti
ÎCCJ 2008-04-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1623/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 195 din 3 decembrie 2007, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, admițând excepția lipsei pro
ÎCCJ 2010-03-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1147/2010
securității și dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenție. Instanța de recurs: Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Cluj au declarat recurs D.S. și D.I. În motivele de recurs s-a susținut că sentința primei instanțe
Sursă