ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 205/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 205/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului penal de față; Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea penală nr. 302/PI din 28 noiembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 128 alin. (2) și (5) din Legea nr. 302/2004, s-a respins ca nefondată cererea formulată de Tribunalul Districtual Maribor, Slovenia, privind preluarea de către instanțele române a judecății cauzei penale privind pe învinuitul G.M.B. În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de statul român au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut, în esență, că, prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara nr. 6264/II/5/2011 din 02 noiembrie 2012, înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. 1314/59/2011 din 06 noiembrie 2012, s-a solicitat admiterea cererii formulate de Tribunalul Districtual Maribor, Slovenia, referitoare la preluarea de către instanțele române a judecării cauzei penale privind pe învinuitul G.M.B. În motivarea propunerii, s-a arătat că, din cererea formulată de autoritățile judiciare din Slovenia și a înscrisurilor atașate în Dosarul nr. IK32458/2012-1, rezultă că, la data de 14 iunie 2012, Parchetul Districtual de Stat din Maribor a întocmit rechizitoriul și a sesizat Judecătoria Locală din Lenart, secția penală, solicitând instanței să administreze probele efectuate în cursul urmăririi penale și să dispună pedepsirea inculpatului în baza alin. (3) al art. 251 C. pen.
sloven. Totodată, având în vedere că învinuitul este cetățean român cu domiciliul permanent în România, s-a propus instanței ca acest dosar să fie cedat autorităților competente din România. S-a mai arătat că, prin decizia pronunțată la data de 09 iulie 2012 în Dosarul nr. IK32458/2012-3, Tribunalul Districtual din Maribor a dispus ca Dosarul nr. IK32458/2012 al Judecătoriei Locale din Lenart, secția penală, să fie cedat autorităților competente din România. Din rechizitoriu reiese că la data de 28 martie 2012, cu ocazia unui control rutier efectuat în parcarea L., situată pe autostradă, secțiunea dintre L. v S.G. și S.S., învinuitul G.M.B. a folosit în fața polițiștilor, acte publice falsificate, drept acte autentice (permis de conducere englez, certificat de înmatriculare francez și carte verde franceză).
Au fost atașate, traduse fiind în limba română, decizia de cedare a dosarului către autoritățile judiciare române, rechizitoriul, denunțul penal, procesul-verbal de ridicare obiecte, confirmarea privind obiectele ridicate și declarația învinuitului. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Timișoara a constatat că, cererea de preluare a judecății este nefondată. A constatat că, pentru judecarea unei cauze penale este de preferat ca instrumentarea dosarului să se facă de autoritățile de la locul săvârșirii infracțiunii, întrucât în acel loc pot fi culese și administrate cel mai ușor probele și doar la locul faptei este posibilă efectuarea de către instanță a unor eventuale cercetări la fața locului sau reconstituiri.
Totodată, față de probabilitatea solicitării de lămuriri de la autoritățile engleze și franceze, emitente ale documentelor falsificate, poziția Sloveniei permite o comunicare mai facilă în acest sens. De asemenea, instanța de fond a considerat că interesul justiției este mai bine servit prin soluționarea cauzei penale de către autoritatea judiciară competentă de la locul săvârșirii faptei. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, criticând-o ca nelegală și netemeinică, și a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen., solicitând instanței să admită recursul, să caseze încheierea atacată și, să trimită cauza pentru rejudecare la instanța de fond, respectiv Curtea de Apel Timișoara, în vederea respectării procedurii prevăzute de art. 128 alin. (5) din Legea nr. 302/2004.
A susținut că, procedura de soluționare a cererilor de preluare a judecății este stabilită de art. 128 alin. (4)-(6) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală. A considerat că, prin acest art. a fost legiferată o procedură în fața instanței ce se desfășoară în doua etape distincte: prima etapă constă în pronunțarea instanței, prin încheiere, asupra admisibilității cererii, iar dacă s-a constatat că cererea este admisibilă, urmează a doua etapă, constând în judecarea cererii pe fond, potrivit dispozițiilor C. proc. pen. A arătat că, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, în deciziile penale nr. 4649 din 29 decembrie 2010 și nr. 2853 din 17 august 2010. Observând încălcarea prevederilor art. 128 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004 de către Curtea de Apel Timișoara, a apreciat că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
În concluzie, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 2. lit. c) raportat la art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen., a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Timișoara, pentru a se pronunța cu privire la admisibilitatea cererii de preluare a judecății penale privind pe învinuitul G.M.B., în conformitate cu art. 128 alin. (6) din Legea nr. 302/2004. Recursul este fondat. Examinând hotărârea atacată, actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, va admite recursul declarat, va casa încheierea atacată, fiind pronunțată cu încălcarea legii și va trimite cauza instanței de fond pentru continuarea judecății.
Instanța a reținut că, prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara nr. 6264/II/5/2011 din 02 noiembrie 2012, înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. 1314/59/2011 din 06 noiembrie 2012, s-a solicitat admiterea cererii formulate de Tribunalul Districtual Maribor, Slovenia, privind preluarea de către instanțele române a judecății cauzei penale privind pe învinuitul G.M.B. A constatat că, în motivarea propunerii, s-a arătat că, din cererea formulată de autoritățile judiciare din Slovenia și a înscrisurilor atașate în Dosarul nr. IK32458/2012-1, rezultă că, la data de 14 iunie 2012, Parchetul Districtual de Stat din Maribor a întocmit rechizitoriul și a sesizat Judecătoria Locală din Lenart, secția penală, solicitând instanței să administreze probele efectuate în cursul urmăririi penale și să dispună pedepsirea inculpatului în baza alin. (3) al art. 251 C. pen.
sloven. Totodată, având în vedere că învinuitul este cetățean român cu domiciliul permanent în România, s-a propus instanței ca acest dosar să fie cedat autorităților competente din România. A constatat că, prin decizia pronunțată la data de 09 iulie 2012 în Dosarul nr. IK32458/2012-3, Tribunalul Districtual din Maribor a dispus ca Dosarul nr. IK32458/2012 al Judecătoriei Locale din Lenart, secția penală, să fie cedat autorităților competente din România. Din rechizitoriu reiese că la data de 28 martie 2012, cu ocazia unui control rutier efectuat în parcarea L., situată pe autostrada, secțiunea dintre L. v S.G. și S.S., învinuitul G.M.B.
a folosit în fața polițiștilor, acte publice falsificate, drept acte autentice (permis de conducere englez, certificat de înmatriculare francez și carte verde franceză), așa cum rezultă din documentele atașate cererii, în traducere în limba română (decizia de cedare a dosarului către autoritățile judiciare române, rechizitoriul, denunțul penal, procesul-verbal de ridicare obiecte, confirmarea privind obiectele ridicate și declarația învinuitului). Examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat critica întemeiată. A constatat că, potrivit textului art. 128 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, o dată investită cu o cerere de preluare a judecății, Curtea de Apel competentă va dispune prin încheiere motivată asupra admisibilității cererii, iar în cazul în care cererea a fost considerată admisibilă, judecata continuă potrivit dispozițiilor codului de procedură penală.
Termenii imperativi folosiți de legiuitor conduc la concluzia că cererea de preluare a procedurii penale se desfășoară, în mod obligatoriu, în două etape. Într-o primă etapă, Curtea de Apel învestită cu soluționarea cauzei se pronunță asupra admisibilității cererii, instanța urmând a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru preluarea procedurii penale. În a doua etapă, în cazul în care Curtea de Apel consideră cererea admisibilă, continuă judecata potrivit dispozițiilor C. proc. pen., urmând să se pronunțe pe fondul cererii de preluare a procedurii penale. Instanța a constatat că, în cauză, instanța de fond a încălcat, prevederile art. 128 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004, omițând să se pronunțe, în prealabil, asupra admisibilității cererii de preluare a judecății privind pe B.M.G., și trecând direct la etapa a doua, a analizei îndeplinirii condițiilor de fond privind această cerere.
Pentru considerentele arătate, în baza dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 2 lit. c) raportat la art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva încheierii penale nr. 302/PI din 28 noiembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1314/59/2012, privind pe B.M.G. Va casa încheierea recurată și va trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel Timișoara. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimat, în sumă de 320 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara împotriva încheierii penale nr. 302/PI din 28 noiembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1314/59/2012, privind pe B.M.G. Casează încheierea recurată și trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel Timișoara. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimat, în sumă de 320 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.