ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4040/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 694/PI din 28 decembrie 2009 a Tribunalului Timiș a fost condamnat, printre alții, inculpatul R.C. la 15 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și alin. (3) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71, 64 C. pen. Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a reținut, în esență, că în noaptea de 2/3 august 2008 inculpatul recurent R.C. împreună cu coinculpatul R.R. au deposedat-o pe victima T.M. - persoană fără adăpost - prin agresiuni, de bunuri și alimente pe care le avea asupra sa.

Agresiunea s-a produs pe strada C. din Timișoara, și a avut urmare moartea victimei. Instanța fondului a reținut starea de fapt mai sus arătată în baza probelor pe care le-a examinat, respectiv declarația martorului P.V.V., procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul medico-legal de necropsie din 13 august 2008, declarația martorului R.A. și declarațiile inculpaților date în cursul urmăririi penale. Prin Decizia penală nr. 78 din 13 mai 2010 Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, apelurile inculpaților R.C. și R.R. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul R.C., care în esență a criticat hotărârile pronunțate pentru greșita condamnare, întrucât nu recunoaște săvârșirea faptei, iar în subsidiar, pentru modul de individualizare a pedepsei pe care o consideră prea severă, motive de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 18 și pct. 14 C. proc.

pen. Recursul nu este fondat. Instanța fondului a reținut o corectă situație de fapt în baza probelor pe care le-a analizat în cuprinsul expunerii. În cursul urmăririi penale, inculpații au recunoscut comiterea faptelor, recunoaștere care se coroborează cu declarațiile martorilor P.V., B.M. și R.A. din care rezultă că în noaptea respectivă inculpații au atacat-o pe victimă, femeie fără adăpost, pentru a-i sustrage mâncarea din bagaje și a întreține cu ea relații intime. Martorul ocular P.V.V. a sesizat organele de poliție și a apelat Serviciul de urgență pentru a reclama incidentul. Probele respective se coroborează și cu actul medico-legal întocmit în cauză din care rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne ca urmare a traumatismului toraco-abdominal soldat cu fracturi costale bilaterale și rupturi pulmonare.

Leziunile au fost produse prin agresiune, respectiv lovire cu și de corpuri dure și compresiunea toracelui și abdomenului cu picioarele și genunchii. Încadrarea juridică dată faptelor este legală. Referitor la pedeapsă, Curtea observă că aceasta este situată la limita minimă prevăzută de lege, respectiv 15 ani. Nu există nici un motiv pentru a reține în cauză împrejurări favorabile inculpatului de natură a atenua răspunderea penală a acestuia. Așa fiind, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului și îl va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.C. împotriva Deciziei penale nr. 78/A din 13 mai 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Constată că inculpatul este arestat în altă cauză. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 noiembrie 2010.