ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4040/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 694/PI din 28 decembrie 2009 a

Tribunalului Timiș a fost condamnat, printre alții, inculpatul R.C. la 15 ani

închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C.

pen. pentru infracțiunea prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și c) și

alin. (2

1

) lit. a) și alin. (3) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 C.

pen.

Pentru a hotărî astfel, instanța

fondului a reținut, în esență, că în noaptea de 2/3 august 2008 inculpatul

recurent R.C. împreună cu coinculpatul R.R. au deposedat-o pe victima T.M. -

persoană fără adăpost - prin agresiuni, de bunuri și alimente pe care le avea

asupra sa. Agresiunea s-a produs pe strada C. din Timișoara, și a avut urmare

moartea victimei.

Instanța fondului a reținut starea

de fapt mai sus arătată în baza probelor pe care le-a examinat, respectiv

declarația martorului P.V.V., procesul-verbal de cercetare la fața locului,

raportul medico-legal de necropsie din 13 august 2008, declarația martorului

R.A. și declarațiile inculpaților date în cursul urmăririi penale.

Prin Decizia penală nr. 78 din 13

mai 2010 Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, apelurile

inculpaților R.C. și R.R.

Împotriva deciziei a declarat recurs

inculpatul R.C., care în esență a criticat hotărârile pronunțate pentru greșita

condamnare, întrucât nu recunoaște săvârșirea faptei, iar în subsidiar, pentru

modul de individualizare a pedepsei pe care o consideră prea severă, motive de

casare prevăzute de art. 385

9

pct. 18 și pct. 14 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Instanța fondului a reținut o

corectă situație de fapt în baza probelor pe care le-a analizat în cuprinsul

expunerii.

În cursul urmăririi penale,

inculpații au recunoscut comiterea faptelor, recunoaștere care se coroborează

cu declarațiile martorilor P.V., B.M. și R.A. din care rezultă că în noaptea

respectivă inculpații au atacat-o pe victimă, femeie fără adăpost, pentru a-i

sustrage mâncarea din bagaje și a întreține cu ea relații intime.

Martorul ocular P.V.V. a sesizat

organele de poliție și a apelat Serviciul de urgență pentru a reclama

incidentul.

Probele respective se coroborează și

cu actul medico-legal întocmit în cauză din care rezultă că moartea victimei a

fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne ca urmare a traumatismului

toraco-abdominal soldat cu fracturi costale bilaterale și rupturi pulmonare.

Leziunile au fost produse prin agresiune, respectiv lovire cu și de corpuri

dure și compresiunea toracelui și abdomenului cu picioarele și genunchii.

Încadrarea juridică dată faptelor

este legală.

Referitor la pedeapsă, Curtea

observă că aceasta este situată la limita minimă prevăzută de lege, respectiv

15 ani.

Nu există nici un motiv pentru a

reține în cauză împrejurări favorabile inculpatului de natură a atenua

răspunderea penală a acestuia.

Așa fiind, Curtea va respinge, ca

nefondat, recursul inculpatului și îl va obliga pe recurent la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul R.C. împotriva Deciziei penale nr. 78/A din 13 mai 2010

a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Constată că inculpatul este arestat

în altă cauză.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 noiembrie 2010.