ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3936/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3936/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată
următoarele:
Prin
cererea înregistrată la data de 17 aprilie 2008 pe rolul Tribunalului București,
secția a IlI-a civilă, reclamantele S.A. și S.T.A. au chemat în judecată
Ministerul Transporturilor - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri
Naționale din România SA și Consiliul Local Otopeni și au solicitat instanței
ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună modificarea hotărârii din
25 februarie 2008 prin care s-a dispus exproprierea terenului în suprafață de
279 m.p. - proprietatea reclamantelor, situat în Otopeni, jud. Ilfov, sub
aspectul cuantumului despăgubirilor acordate, cuantum ce se situează sub
valoarea reală de circulație a terenului.
Prin sentința civilă nr. 749 din 27 mai 2009, Tribunalul
București, secția a IlI-a civilă, a admis cererea formulată de reclamante, a modificat
hotărârea din 25 februarie 2008 emisă de pârâta Compania Națională de Autostrăzi
și Drumuri Naționale din România SA, în sensul că a stabilit cuantumul despăgubirilor
cu privire la exproprierea terenului în suprafață de 279 m.p. situat în Otopeni,
jud. Ilfov, la suma de 228.780 RON, echivalentul în RON a 62.078 euro la cursul
B.N.R. din data de 25 februarie 2008 și au fost păstrate celelalte dispoziții ale
hotărârii.
Tribunalul a constatat că din raportul de expertiză efectuat
în cauză a rezultat valoarea reală a despăgubirilor cuvenite reclamantelor pentru
suprafață de teren expropriată, la data emiterii hotărârii de expropriere ca fiind
de 228.780 RON, echivalentul a 62.078 euro la cursul B.N.R. din ziua emiterii hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtă Compania
Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
Prin decizia civilă nr. 526/A din 19 mai 2011, Curtea
de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat și a schimbat în
parte sentința apelată, în sensul că a stabilit cuantumul despăgubirilor acordate
la suma de 208.400 RON, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a
avut în vedere următoarele considerente:
Prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor din 25
februarie 2008 s-a dispus exproprierea și s-a aprobat acordarea prin consemnare
a despăgubirilor aferente terenului situat în Otopeni, jud. Ilfov, în suprafață
de 279 m.p. aparținând intimatelor-reclamante, despăgubirile fiind stabilite la
suma de 120.717,59 RON, echivalentul a 32.868 euro.
Atât la data introducerii cererii de chemare în judecată,
cât și la momentul pronunțării hotărârii de către prima instanță legea prevedea
în mod expres și imperativ obligația pentru experți și pentru instanță de a ține
seama la calcularea cuantumului despăgubirilor, de prețul cu care se vând în mod
obișnuit imobile de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii
raportului de expertiză.
Prin urmare, în mod greșit Tribunalul a stabilit valoarea
despăgubirii la momentul exproprierii.
Prin raportul de expertiză întocmit în fața primei instanțe,
stabilirea despăgubirii propuse a fi acordate reclamantelor s-a realizat pe baza
metodei comparației directe, în raport menționându-se că au fost folosite drept
comparabile, proprietăți imobiliare (terenuri libere) oferite la tranzacționare
și nu tranzacționate, comisia de experți având în vedere proprietăți comparabile
postate pe site-ul diverselor agenții imobiliare.
Întocmit în acest mod, raportul de expertiză nu respectă
prevederile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit cu care valoarea despăgubirii
stabilită de comisia de experți trebuie să se raporteze la prețurile cu care se
tranzacționează efectiv imobile de același fel în unitatea administrativ teritorială,
iar nu la oferte de vânzare.
Raportul de expertiză întocmit în apel, completat cu răspunsul
la obiecțiuni a stabilit o valoare a despăgubirii pentru terenul expropriat la data
efectuării raportului de expertiză în sumă de 208.400 RON (175 euro/m.p.).
Curtea de Apel a apreciat că valoarea stabilită prin expertiza
efectuată în apel corespunde criteriilor prevăzute de art. 26 alin. (2) din
Legea nr. 33/1994, despăgubirea fiind raportată la prețuri de tranzacționare efectivă
a unor terenuri similare.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat
și motivat recurs pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din
România SA.
Prin motivele de recurs se formulează următoarele critici
de nelegalitate, întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:
Hotărârea a fost dată cu încălcarea prevederilor 26
alin. (2) din Legea nr. 33/1994, deoarece instanța de apel a omologat varianta din
raportul de expertiza care stabilește cuantumul despăgubirilor la suma de 175 euro/m.p.,
deși această valoare a fost determinată în baza unor oferte și nu a prețurilor de
tranzacționare.
Sintagma „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele”
conținută în cuprinsul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 are modificația de
preț plătit efectiv și menționat în contractele autentice de vânzare-cumpărare și
nu de preț de ofertare ale agențiilor imobiliare sau din anunțurile de mică publicitate.
Or, valoarea despăgubirilor din raportul de expertiză
a fost stabilită în baza prețurilor de ofertare și nu în baza prețurilor de vânzare
care sunt întotdeauna inferioare prețurilor de ofertare.
Analizând decizia recurată în limita criticilor formulate
prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, urmând
a fi respins pentru următoarele considerente:
Conform art. 26 din Legea nr. 33/1994, „despăgubirea se
compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului
sau altor persoane îndreptățite. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții,
precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele
de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului
de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane
îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia”.
Așa cum rezultă din conținutul raportului de expertiză
efectuat în faza de judecată a apelului, comisia de experți tehnici stabilită de
instanță în baza art. 25 din Legea nr. 33/1994, a avut în vedere analiza pieței
imobiliare și, pentru determinarea despăgubirilor cuvenite reclamanților, a aplicat
metoda comparației directe.
Prețul stabilit prin raportul de expertiză este apropriat
celui comunicat de Camera Notarilor Publici București și de cel stabilit prin contractul
de vânzare-cumpărare depus în faza de judecată a apelului, autentificat în 27
ianuarie 2010 și care are ca obiect un teren din aceeași categorie de folosință,
și situat în aceeași unitate administrativ teritorială ca și cel ce face obiectul
hotărârii de stabilire a despăgubirilor din 25 februarie 2008, fiind încheiat la
nivelul anului 2010, anul efectuării expertizei în cauza de față,
Prin urmare, modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor
stabilită prin decizia recurată satisface exigentele impuse de art. 26 din Legea
nr. 33/1994, astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Compania
Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA împotriva deciziei
nr. 526 A din 19 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 mai 2012.