ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2887/2014

Deliberând asupra

cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 28 noiembrie 2008,

S.C. P.O.C. S.R.L. a solicitat instanței - în contradictoriu cu Statul român

prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. și

Consiliul local Otopeni, județ Ilfov - Comisia pentru aplicarea Legii nr.

198/2004 - să constate că despăgubirea reală cuvenită pentru exproprierea

terenului situat în Otopeni, str. H.C.C. nr. 91, județul Ilfov, cu nr.

cadastral 57/1, în suprafață de 688 m.p., reprezintă echivalentul în RON al

sumei de 332.878,4 euro iar pentru construcțiile și instalațiile aflate pe

acest teren, echivalentul în RON al sumei de 35.000 euro și să oblige pârâtul

la plata de despăgubiri, (echivalentul în RON al sumei de 230.866,4 euro)

reprezentând diferența dintre suma reală cuvenită de 332.878,4 euro și suma de 102.012

euro acordată pentru exproprierea nemișcătorului, la care se adaugă

echivalentul în RON al sumei de 35.000 Euro pentru construcțiile și

instalațiile aflate pe teren.

Prin Sentința nr. 482

din 1 aprilie 2009, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis

excepția tardivității și a respins contestația ca tardiv formulată.

Prin Decizia nr. 557

din 9 noiembrie 2009 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis

apelul contestatoarei, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare

pe fond, la Tribunalul București, reținând că petentul - care nu a formulat

cerere de despăgubire - are la dispoziție termenul de 3 ani prevăzut de art. 9

teza I din Legea nr. 198/2004, astfel încât raportând termenul arătat la data

emiterii hotărârii de despăgubire, 29 mai 2008, petentul se afla în drept să

exercite calea contestației.

În rejudecare,

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin Sentința nr. 1.351 din 8 iulie

2011, a admis în parte acțiunea, a modificat Hotărârea nr. 12 din 29 mai 2008 emisă

de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004 oraș Otopeni, județul Ilfov,

doar în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate și a obligat pârâtul

să-i plătească reclamantei suma de 504.399,59 RON cu titlu de despăgubiri

pentru exproprierea suprafeței de 688 m.p. teren din orașul Otopeni str. H.C.C.

nr. 91, județul Ilfov, cu nr. cadastral 57/1 din care 367.186,14 RON reprezintă

valoarea terenului iar 137.213 RON reprezintă valoarea investițiilor situate pe

teren, pârâtul fiind obligat și la plata sumei de 2407,20 RON către reclamantă,

reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut în esență că expertiza a stabilit o valoare de

125,29 euro/m.p., ceea ce echivalează la data expertizei (1 euro = 4,2597 RON)

cu o valoare de 86.200 euro sau 367.186,14 RON pentru suprafața de 688 m.p. ce

face obiectul exproprierii, dispusă prin hotărârea contestată, la care se

adaugă suma de 32.212 euro sau 137.213,45 RON pentru investițiile realizate pe

teren de reclamantă (sumă recunoscută și acceptată de pârât prin însăși

hotărârea de stabilire a despăgubirilor), deci, în total, 118.412 euro sau

504.399,59 RON, valoare care este echivalentă celei stabilite prin respectiva

hotărâre.

În ceea ce privește

investițiile făcute de reclamantă pe terenul în cauză, tribunalul a constatat

că aceasta pretinde că valoarea lor se ridică la suma de 35.000 euro,

invocându-se și costul racordării la utilități. Întrucât s-a precizat că nu s-a

făcut vreo dovadă cu privire la valoarea pretinsă de reclamantă, de altfel,

apropiată de cea oferită, în euro, de pârât, iar racordarea la utilități va fi

suportată de expropriator, tribunalul a luat în considerare suma oferită de

expropriator pentru aceste investiții, respectiv 32.212 euro.

Apelul declarat împotriva

acestei hotărâri de pârâtul Statul român prin Compania Națională de Autostrăzi

și Drumuri Naționale din România, a fost admis de Curtea de Apel București,

secția a IV-a civilă, care, prin Decizia nr. 205 A din 12 mai 2014, a schimbat

în parte sentința, în sensul admiterii în parte a acțiunii.

A respins capătul de

cerere vizând despăgubirile cuvenite pentru imobil.

A menținut dispoziția

din sentință, privind acordarea despăgubirilor pentru investițiile efectuate pe

teren.

Pentru a decide

astfel, instanța de control judiciar a reținut în esență că prin Hotărârea de

stabilire a despăgubirilor nr. 12 din 29 mai 2008, Ministerul Transporturilor -

Comisia Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Comisia

pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004, Consiliul Local Otopeni, a dispus

exproprierea și a aprobat acordarea despăgubirilor aferente imobilului situat

în Otopeni, str. H.C.C. nr. 91, județul Ilfov având nr. cadastral 57/1 în

suprafață totală de 688 m.p, aparținând persoanei expropriate S.C. P.O.C.

S.R.L.; iar despăgubirea stabilită în conformitate cu art. 6 din Legea nr.

198/2004, în cuantum total de 372.333,60 RON (echivalent a 102.012,00 euro) a

fost consemnată în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) și art. 8 din

lege.

Cuantumul despăgubirii

pentru teren, se mai arată, a fost stabilit la suma de 68.800 euro, iar pentru

investițiile efectuate pe acesta, la suma de 32.212 euro.

În ceea ce privește

momentul la care se raportează stabilirea despăgubirilor cuvenite persoanei

expropriate, au fost avute în vedere prevederile art. 26 alin. (2) din Legea

nr. 33/1994 precum și interpretarea acestor prevederi legale, în sensul că, la

stabilirea cuantumului despăgubirii cuvenite reclamantei trebuie avute în

vedere criteriile prevăzute de textul menționat, și anume, prețul cu care se

vând, în mod obișnuit, imobile de același fel în unitatea

administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.

Or, prin expertiza

efectuată în apel, s-a reținut că valoarea terenului la data efectuării

expertizei este de 144.065,11 RON, echivalentul a 32.315,36 euro.

Conform art. 27 alin.

(2) din Legea nr. 33/1994, despăgubirea acordată de către instanță nu va putea

fi mai mică decât cea oferită de expropriator.

Întrucât valoarea

stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză este mai mică decât cea

oferită de expropriator, văzând dispozițiile legale menționate mai sus,

instanța de apel a constatat că este neîntemeiat capătul de cerere referitor la

despăgubirile cuvenite pentru teren.

Împotriva acestei

hotărâri, a declarat recurs reclamanta S.C. P.O.C. S.R.L. care, invocând

temeiul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. de la 1865, aplicabil cauzei,

critică decizia dată în apel, după cum urmează:

- au fost încălcate

prevederile art. 27 din Legea nr. 33/1994 care "obligau" instanța să

se raporteze la valoarea înscrisă cu titlu de despăgubire în hotărârea atacată

(68.800 euro) dar și la rezultatul expertizei și pretențiile expropriatului,

pentru ca în final să hotărască asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite,

care nu puteau fi inferioare celor oferite de expropriator.

Or, se arată, fără să

facă o apreciere concretă între cele 3 valori, instanța se limitează doar la

respingerea solicitărilor reclamantei vizând acordarea despăgubirilor cuvenite.

- s-au încălcat

prevederile art. 481 C. civ. de la 1864, în vigoare la momentul exproprierii,

conform cărora nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai

pentru cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă

despăgubire.

Recurentul solicită

de asemenea și repunerea în termenul de depunere a motivelor de recurs prevăzut

de art. 303 (2) C. proc. civ. de la 1865, învederând că hotărârea atacată nu a

fost comunicată la sediul procesual ales de reclamantă, așa cum s-a solicitat la

termenul din 28 aprilie 2014 și s-a și consemnat în încheierea de ședință.

Văzând prevederile

art. 303 (1) și (2) C. proc. civ. de la 1865, aplicabil cauzei, Înalta Curte va

admite această cerere și va dispune repunerea în termenul de depunere a

motivelor de recurs, pentru următoarele considerente.

Potrivit textului mai

sus citat, recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul

termenului de recurs.

Tot astfel, termenul

pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă

recursul s-a făcut mai înainte.

În speță, deși

declarația de recurs s-a făcut la 21 mai 2014, iar motivele de recurs au fost

depuse la 5 august 2014, se constată că instanța de apel nu a dat curs cererii

formulată de reclamantă, prin apărător, de a se comunica toate actele de

procedură la sediul procesual ales din București, str. B.N. nr. 17, Sector 3.

Urmare acestei

împrejurări, la cererea părții, comunicarea s-a realizat la 31 iulie 2014 când

s-a eliberat reclamantei, prin apărător, o copie de pe decizia atacată, dată în

raport cu care urmează a se calcula termenul definit prin lege pentru depunerea

motivelor.

Recursul formulat,

urmează a se respinge însă, în considerarea argumentelor ce succed.

Se constată că,

analizând susținerile părților și probele administrate în cauză, instanța de

control judiciar a pronunțat o soluție care respectă exigențele art. 27 din

Legea nr. 33/1994, republicată, invocate de recurentă ca fiind încălcate,

printr-o motivare de altfel, lapidară și lipsită de consistență.

Potrivit textului mai

sus citat, primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și

cu pretențiile formulate de părți și va hotărî.

Corelativ, alineatul

2 dispune că despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai mică

decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de

expropriat sau de altă persoană interesată.

Trebuie reamintit că,

pentru terenul în suprafață de 688 m.p., situat în Otopeni, județ Ilfov

(expropriat în vederea realizării lucrării de utilitate publică: Fluidizare

trafic pe DN1 Km 8+100 ... și centura rutieră în zona de nord a Municipiului

București), prin Hotărârea contestată nr. 12 din 29 mai 2008 - s-a stabilit o

despăgubire în valoare totală de 102.012 euro, reprezentând 68.800 euro, pentru

teren și respectiv 32.212 euro, contravaloarea investițiilor, efectuate de

expropriat.

Suma pretinsă de

reclamantă prin acțiune este de 230.866,4 euro, reprezentând diferența dintre

suma apreciată ca fiind cuvenită - 332.874,4 euro - și suma de 102.012 euro,

acordată ca despăgubire.

Cum, instanța de

control judiciar a constatat că expertiza efectuată la instanța de fond, nu a

respectat exigențele art. 26 al Legii nr. 33/1994, în apel s-a dispus

efectuarea unei noi expertize tehnice imobiliare care să aibă în vedere

criteriile stabilite de lege, precum și evoluția pieței imobiliare.

Raportul de expertiză

tehnică, refăcut urmare dispozițiilor instanței și obiecțiunilor formulate de

părți, a stabilit, pentru terenul expropriat, o valoare de 46,97 euro/m.p.,

respectiv un total de 32.315,36 euro fără T.V.A., la nivelul anului 2013, data

efectuării expertizei.

Au fost avute în

vedere comparabile reprezentate de contracte de vânzare-cumpărare ale unor

suprafețe de teren similare cu cel aflat în litigiu, precum și scăderea, sau

chiar stagnarea pieței imobiliare, față de perioada la care se raportează

reclamanta.

Tot astfel, reținând

că prețul obișnuit al imobilelor de același fel, din unitatea administrativ

teritorială respectivă este mai mic (urmare evoluției pieței imobiliare) decât

cel oferit de expropriator, în varianta prețurilor de tranzacționare avută în

vedere de experți (singura în concordanță cu dispozițiile art. 26 din Legea nr.

33/1994) în mod corect, prin raportare la prevederile art. 27 (2) din același

act normativ, instanța de control judiciar a menținut valoarea despăgubirilor

cuvenite pentru teren, astfel cum a fost consemnată în Hotărârea nr. 12 din 29

mai 2008, dată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, din cadrul

C.N.A.D.R.

Așa fiind, față de

cele ce preced, recursul urmează a se respinge, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea de

repunere în termenul de depunere a motivelor de recurs, cerere formulată de

recurenta-reclamantă S.C. P.O.C. S.R.L.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de reclamantă împotriva Deciziei nr. 205/A din 12

mai 2014 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 octombrie 2014.

Procesat de GGC - AM