ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5199/2009

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 77 din 10 iunie 2008, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantului L.G., având ca obiect anularea art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 933/2004. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul L.G., care a fost anulat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios, administrativ și fiscal, ca netimbrat, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997. Nemulțumit de soluția pronunțată în recurs, recurentul-reclamant a formulat prezenta contestație în anulare, susținând că recursul a fost timbrat corespunzător și că la solicitarea instanței de a completa taxa judiciară de timbru cu încă 2 RON, a formulat contestație, însă cererea de reexaminare nu a fost soluționată, instanța dispunând anularea recursului ca netimbrat.

Contestația în anulare este întemeiată și va fi admisă pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează: Potrivit dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”. În sensul textului art. 318 C. proc. civ., „greșeală materială înseamnă greșeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință darea unei soluții greșite.

În această categorie intră greșeli comise prin confundarea unor date esențiale ale dosarului cauzei, cum ar fi de pildă respingerea recursului ca tardiv, deși a fost depus în termen la poștă, dar instanța nu a observat recipisa scrisorii recomandate, luând în considerare data înregistrării căii de atac.” În cauză, greșeala materială este evidentă, întrucât la fila 3 din dosarul de recurs se află chitanța depusă de recurent, privind plata taxei judiciare legale de timbru, astfel că în mod greșit instanța de recurs a dispus măsura anulării recursului ca netimbrat. Așa fiind, contestația în anulare urmează a fi admisă și a se desființa decizia atacată, urmând a se fixa termen de judecare a recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite contestația în anulare formulată de L.G. împotriva deciziei nr. 247 din 21 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Desființează decizia atacată. Fixează termen pentru judecarea recursului la data de 16 decembrie 2009, cu citarea părților. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2009.