ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2331/2008

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Cluj, investită cu soluționarea apelului declarat de inculpații G.A., G.R.I., R.M.V., A.A. și Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, împotriva sentinței penale nr. 121/ D din 15 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, prin încheierea din 12 iunie 2008 în temeiul art. 300 2 și art. 160 b C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul G.A. Prin aceeași încheiere, s-au respins cererile de revocare și de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea. În motivarea încheierii, instanța a reținut că inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 13 alin. (1) și (2) din aceeași lege, la data verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, nu a intervenit nicio schimbare în situația juridică a inculpatului care să justifice revocarea sau înlocuirea măsurii preventive dispusă conform art. 148 lit. f) C. proc. pen. Împotriva încheierii inculpatul în termen legal, potrivit art. 141 C. proc. pen., recurs, solicitând casarea hotărârii, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate. Examinând hotărârea atacată sub toate aspectele, în acord cu dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată nefondat recursul inculpatului pentru considerentele care vor fi arătate.

Potrivit dispozițiilor art. 300 2 raportat la art. 160 b C. proc. pen., instanța verifică periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive. Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată menținerea arestării preventive. În cauza dedusă judecății, se constată că instanța a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor procesual penale mai sus citate și motivat, legal, temeinic a menținut măsura preventivă luată față de inculpat.

La momentul procesual ce a impus verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, s-a avut în vedere că față de inculpat s-a pronunțat o hotărâre nedefinitivă de condamnare, la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea în concurs real, a infracțiunilor continuate prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) și art. 13 alin. (1) și (2) lit. a) a din Legea nr. 678/2001, fără ca în acest mod să fie afectată prezumția de nevinovăție a inculpatului. Durata arestării preventive, nu poate fi apreciată că a depășit limitele rezonabile având în vedere criteriile de apreciere din perspectiva jurisprudenței C.E.D.O., respectiv complexitatea cauzei.

Cum pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului cum și condiția privind cuantumul pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată și condamnat nedefinitiv inculpatul, așa cum sunt reglementate de art. 148 lit. f) C. proc. pen., corect s-au apreciat de instanța de fond că subzistă, încheierea este legală și temeinică, urmând a fi menținută. În baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat. Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat G.A. împotriva încheierii din 12 iunie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 2511/117/2007. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 iunie 2008.