ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.11.2012

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4438/2012

HOTĂRÂRE
08.11.2012
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4438/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 4744 din

16 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a comercială,

s-a dispus radierea societății debitoare SC I.P.R. SRL (fostă SC P.R. SRL) ca

urmare a închiderii procedurii insolvenței în temeiul art. 131 Legea nr.

85/2006 și obligarea pârâtului C.M., în calitate de fost administrator, la

suportarea pasivului debitoarei format din sumele datorate creditorilor I.T.M.,

SC B. SRL, A.F.P. sector 2 și SC M.C. SRL.

Prin sentința comercială nr. 2824 din

26 martie 2010, pronunțată de aceiași instanță în Dosarul nr. 49077/3/2009 a

fost anulată ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de capacitate

procesuală de folosință cererea creditoarei A.F.P. sector 2 de deschidere a

procedurii insolvenței împotriva SC P.R. SRL - Punct de lucru stabil.

Prin sentința comercială nr. 1059 din

16 februarie 2011 Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins ca

neîntemeiată cererea de revizuire formulată de A.F.P. sector

2

.

Curtea de Apel București, secția a VI-a

civilă prin decizia civilă nr. 1437 din 12 octombrie 2011, a admis recursul formulat

de recurenta A.F.P. sector 2, a casat sentința comercială nr. 1059 din 16

februarie 2011 a Tribunalului București, secția a VII-a comercială, și a reținut

pentru soluționare pe fond cererea de revizuire. S-a dispus formarea unui nou dosar

și s-a acordat termen la data de 14 decembrie 2011.

Prin sentința civilă nr. 175 din 14 decembrie

2011 Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a respins ca inadmisibilă cererea

de revizuire formulată de revizuenta A.F.P. sector 2, reținând, în esență, că nu

sunt respectate cerințele cazului de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 7 C.

proc. civ. deoarece nu s-a solicitat anularea celei de a doua sentințe pronunțate

ci modificarea primei sentințe pentru a permite valorificarea și a altor drepturi

decât cele cuprinse în dispozitivul sentinței și care nu au putut fi obținute pe

calea unei proceduri de insolvență.

S-a constatat totodată că nici celelalte

cerințe ale motivului de revizuire invocat nu au fost respectate, cele două hotărâri

confruntate necuprinzând dispoziții potrivnice și purtând asupra unor litigii cu

obiect diferit.

Împotriva acestei sentințe A.F.P. sector

2 a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

În

susținerea motivelor de recurs indicate recurenta, după o

prezentare a situației de fapt, a arătat, în esență, că în speță sunt îndeplinite

prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în sensul că au existat hotărâri potrivnice

date de instanțe de același grad în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane,

având aceeași calitate, motiv pentru care, în cuprinsul cererii de revizuire, a

solicitat revizuirea sentinței comerciale nr. 4744 din 16 octombrie 2009, raportat

la sentința comercială nr. 2824 din 26 martie 2010.

Recurenta apreciază că în speță sunt incidente

dispozițiile art. 43 din Legea nr. 31/1990 întrucât SC P.R.- Punct de lucru stabil

SRL, este punct de lucru al SC I.R. SRL.

În

ceea ce privește aprecierea instanței că nici celelalte cerințe

ale motivului de revizuire nu sunt respectate, recurenta precizează că cele două

hotărâri cuprind dispoziții potrivnice (punctul de lucru fiind sediul secundar al

societății deja radiate, nu mai avea capacitate de folosință) ambele cauze având

ca obiect prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Pentru aceste motive recurenta a solicitat

admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii

de revizuire a sentinței comerciale nr. 4744 din 16 octombrie 2009 a Tribunalului

București, secția a VII-a comercială.

Recursul este nefondat și va fi respins

pentru următoarele considerente:

Cale extraordinară de atac de retractare

revizuirea fundamentată pe prevederile art. 322 alin. (7) C. proc. civ., se întemeiază

pe existența de hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad

sau grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași

calitate.

Observând cerințele art. 322 pct. 7 C.

proc. civ., Curtea de Apel prin sentința nr. 175 din 14 decembrie 2011 recurată,

a reținut corect că în cauză nu există contrarietate de hotărâri întrucât nu cuprind

dispoziții potrivnice și nu există identitate de obiect.

Astfel, prin sentința comercială nr. 4744

din 16 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a comercială

în Dosarul nr. 23071/3/2008, s-a dispus radierea societății debitoare SC I.P.R.

SRL (fostă SC P.R. SRL) ca urmare a închiderii procedurii insolvenței în temeiul

art. 131 din Legea nr. 85/2006 și obligarea pârâtului C.M., în calitate de fost

administrator, la suportarea pasivului debitoarei format din sumele datorate creditorilor

I.T.M., SC B. SRL, A.F.P. sector 2 și SC M.C. SRL.

Prin sentința comercială nr. 2824 din 26

martie 2010, pronunțată de aceiași instanță în Dosarul nr. 49077/3/2009 a fost anulată

cererea creditoarei A.F.P. sector 2 de deschidere a procedurii insolvenței împotriva

SC P.R. SRL - Punct de lucru stabil ca fiind îndreptată împotriva unei persoane

lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Astfel fiind, rezultă cu evidență că, procesele

soluționate prin hotărârile invocate nu cuprind dispoziții potrivnice, neexistând

identitate de obiect.

Așadar, soluțiile diferite au fost date

în cauze doar asemănătoare, dar distincte în privința obiectului dedus judecății,

neavând autoritate de lucru judecat asupra altei pricini similare, motiv pentru

care în mod corect s-a apreciat că dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu-și

găsesc aplicare în raportul juridic dedus judecății de către revizuentă.

Susținerea recurenților conform căreia

cele două hotărâri cuprind dispoziții potrivnice întrucât punctul de lucru este

sediul secundar al societății deja radiate nu poate fi reținută întrucât „punctul

de lucru stabil" nu are personalitate juridică, așa cum prevede art. 43 din

Legea nr. 31/1990 și constituie un dezmembrământ al societății-mamă, ca activ și

pasiv al acesteia.

În

consecință, pentru considerentele menționate, în temeiul dispozițiilor

art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

Respinge ca nefondat recursul declarat

de recurenta A.F.P. sector 2 prin

București împotriva sentinței civile nr. 175 din 14 decembrie 2011 a Curții de Apel

București, secția a VI-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-02-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 870/2012
aspecte majore: lipsa obligației reclamantei de a proceda la predarea situațiilor de lucrări; existența unui proces – verbal de recepție a lucrărilor fără obiecțiuni; efectuarea permanentă de plăți de către societatea pârâtă către societate
ÎCCJ 2011-09-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2760/2011
2011 a anulat apelul declarat de pârâta SC C.F. SRL împotriva sentinței comerciale nr. 6554 din 28 mai 2010 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, pentru lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale ale apelantei. Î
ÎCCJ 2008-01-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 89/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 18 octombrie 2004, reclamanta A.F.P. sector 3 - București a chemat în judecată pe pârâta SC G.L.C. SRL - București solicitând ca prin hotărârea
ÎCCJ 2012-11-20
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4579/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 18093 din 18 octombrie 2011 a Tribunalului București, secția a Vl-a civilă, a fost admisă cererea formulată de R.A. – A.P.P.S., sucursal
ÎCCJ 2015-11-13
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2549/2015
menținute, în rest, dispozițiile sentinței atacate. S-a respins apelul declarat de reclamanți și de intervenienta P., care au fost obligați la cheltuieli de judecată către pârâții persoane fizice, conform dispozitivului aceleiași hotărâri.
Sursă