ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4438/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4438/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 4744 din
16 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a comercială,
s-a dispus radierea societății debitoare SC I.P.R. SRL (fostă SC P.R. SRL) ca
urmare a închiderii procedurii insolvenței în temeiul art. 131 Legea nr.
85/2006 și obligarea pârâtului C.M., în calitate de fost administrator, la
suportarea pasivului debitoarei format din sumele datorate creditorilor I.T.M.,
SC B. SRL, A.F.P. sector 2 și SC M.C. SRL.
Prin sentința comercială nr. 2824 din
26 martie 2010, pronunțată de aceiași instanță în Dosarul nr. 49077/3/2009 a
fost anulată ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de capacitate
procesuală de folosință cererea creditoarei A.F.P. sector 2 de deschidere a
procedurii insolvenței împotriva SC P.R. SRL - Punct de lucru stabil.
Prin sentința comercială nr. 1059 din
16 februarie 2011 Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins ca
neîntemeiată cererea de revizuire formulată de A.F.P. sector
2
.
Curtea de Apel București, secția a VI-a
civilă prin decizia civilă nr. 1437 din 12 octombrie 2011, a admis recursul formulat
de recurenta A.F.P. sector 2, a casat sentința comercială nr. 1059 din 16
februarie 2011 a Tribunalului București, secția a VII-a comercială, și a reținut
pentru soluționare pe fond cererea de revizuire. S-a dispus formarea unui nou dosar
și s-a acordat termen la data de 14 decembrie 2011.
Prin sentința civilă nr. 175 din 14 decembrie
2011 Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a respins ca inadmisibilă cererea
de revizuire formulată de revizuenta A.F.P. sector 2, reținând, în esență, că nu
sunt respectate cerințele cazului de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 7 C.
proc. civ. deoarece nu s-a solicitat anularea celei de a doua sentințe pronunțate
ci modificarea primei sentințe pentru a permite valorificarea și a altor drepturi
decât cele cuprinse în dispozitivul sentinței și care nu au putut fi obținute pe
calea unei proceduri de insolvență.
S-a constatat totodată că nici celelalte
cerințe ale motivului de revizuire invocat nu au fost respectate, cele două hotărâri
confruntate necuprinzând dispoziții potrivnice și purtând asupra unor litigii cu
obiect diferit.
Împotriva acestei sentințe A.F.P. sector
2 a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ..
În
susținerea motivelor de recurs indicate recurenta, după o
prezentare a situației de fapt, a arătat, în esență, că în speță sunt îndeplinite
prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în sensul că au existat hotărâri potrivnice
date de instanțe de același grad în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane,
având aceeași calitate, motiv pentru care, în cuprinsul cererii de revizuire, a
solicitat revizuirea sentinței comerciale nr. 4744 din 16 octombrie 2009, raportat
la sentința comercială nr. 2824 din 26 martie 2010.
Recurenta apreciază că în speță sunt incidente
dispozițiile art. 43 din Legea nr. 31/1990 întrucât SC P.R.- Punct de lucru stabil
SRL, este punct de lucru al SC I.R. SRL.
În
ceea ce privește aprecierea instanței că nici celelalte cerințe
ale motivului de revizuire nu sunt respectate, recurenta precizează că cele două
hotărâri cuprind dispoziții potrivnice (punctul de lucru fiind sediul secundar al
societății deja radiate, nu mai avea capacitate de folosință) ambele cauze având
ca obiect prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Pentru aceste motive recurenta a solicitat
admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii
de revizuire a sentinței comerciale nr. 4744 din 16 octombrie 2009 a Tribunalului
București, secția a VII-a comercială.
Recursul este nefondat și va fi respins
pentru următoarele considerente:
Cale extraordinară de atac de retractare
revizuirea fundamentată pe prevederile art. 322 alin. (7) C. proc. civ., se întemeiază
pe existența de hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad
sau grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași
calitate.
Observând cerințele art. 322 pct. 7 C.
proc. civ., Curtea de Apel prin sentința nr. 175 din 14 decembrie 2011 recurată,
a reținut corect că în cauză nu există contrarietate de hotărâri întrucât nu cuprind
dispoziții potrivnice și nu există identitate de obiect.
Astfel, prin sentința comercială nr. 4744
din 16 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a comercială
în Dosarul nr. 23071/3/2008, s-a dispus radierea societății debitoare SC I.P.R.
SRL (fostă SC P.R. SRL) ca urmare a închiderii procedurii insolvenței în temeiul
art. 131 din Legea nr. 85/2006 și obligarea pârâtului C.M., în calitate de fost
administrator, la suportarea pasivului debitoarei format din sumele datorate creditorilor
I.T.M., SC B. SRL, A.F.P. sector 2 și SC M.C. SRL.
Prin sentința comercială nr. 2824 din 26
martie 2010, pronunțată de aceiași instanță în Dosarul nr. 49077/3/2009 a fost anulată
cererea creditoarei A.F.P. sector 2 de deschidere a procedurii insolvenței împotriva
SC P.R. SRL - Punct de lucru stabil ca fiind îndreptată împotriva unei persoane
lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Astfel fiind, rezultă cu evidență că, procesele
soluționate prin hotărârile invocate nu cuprind dispoziții potrivnice, neexistând
identitate de obiect.
Așadar, soluțiile diferite au fost date
în cauze doar asemănătoare, dar distincte în privința obiectului dedus judecății,
neavând autoritate de lucru judecat asupra altei pricini similare, motiv pentru
care în mod corect s-a apreciat că dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu-și
găsesc aplicare în raportul juridic dedus judecății de către revizuentă.
Susținerea recurenților conform căreia
cele două hotărâri cuprind dispoziții potrivnice întrucât punctul de lucru este
sediul secundar al societății deja radiate nu poate fi reținută întrucât „punctul
de lucru stabil" nu are personalitate juridică, așa cum prevede art. 43 din
Legea nr. 31/1990 și constituie un dezmembrământ al societății-mamă, ca activ și
pasiv al acesteia.
În
consecință, pentru considerentele menționate, în temeiul dispozițiilor
art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat
de recurenta A.F.P. sector 2 prin
D.G.F.P.
București împotriva sentinței civile nr. 175 din 14 decembrie 2011 a Curții de Apel
București, secția a VI-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2012.