ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2549/2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2549/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 2549/2015

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 17

aprilie 2001, pe rolul Tribunalului Sibiu, sub nr. x/2001, reclamanții A., B., C.,

D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. și N. au chemat în judecată pe pârâții

Primăria Municipiului Sibiu, prin primar, și Consiliul local al Municipiului

Sibiu, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate

nulitatea absolută a preluării fără titlu de către Statul Român a unui număr de

treizeci de apartamente, teren și grădini (optsprezece apartamente cu

destinația de locuință și dependințe, nouă spații comerciale situate la

parterul imobilelor, trei ateliere și construcții anexe), situate în Sibiu,

proprietatea SC O. SRL, să se constate nulitatea absolută a înscrierii titlului

statului în aceste cărți funciare, să se constate nulitatea absolută a actelor

juridice care au stat la baza preluării abuzive și ilegale a proprietăților.

Prin sentința civilă nr.

2 din 10 ianuarie 2002, Tribunalul Sibiu a declinat, în favoarea Judecătoriei

Sibiu, competența de soluționare a acțiunii, constatând că aceasta nu este

evaluabilă în bani.

Cererea a fost înregistrată

pe rolul Judecătoriei Sibiu, sub Dosar nr. x/2002, fiind precizată la 17

aprilie 2002, în sensul că temeiul juridic al acțiunii îl reprezintă Legea nr. 10/2001;

totodată, acțiunea a fost completată în sensul că reclamanții și P. au

solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare

încheiate cu încălcarea Legii nr. 112/1995 privind apartamentele din cele două

imobile, și introducerea în cauză, ca pârâți, a foștilor chiriași, care au

cumpărat apartamentele prin contractele atacate (filele 90-91, vol. I).

Pe parcursul

procesului, a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului

Statul Român, SC R. SA, solicitând respingerea acțiunii principale pentru lipsa

calității procesuale active a reclamanților, și, în subsidiar, respingerea pe

fond (fila 172, vol. I).

Au formulat cerere de

intervenție în interes propriu S. și T., U. și V., X., Z., Y. și A.A., SC B.B.

SRL Sibiu, solicitând să se constate că aceștia au calitatea de proprietari

tabulari asupra apartamentelor dezmembrate din imobilele identificate în C.F.

colectiv Sibiu, construcții situate în Sibiu, și că au dobândit cu

bună-credință aceste imobile și cu respectarea legilor în vigoare la data

înstrăinării (filele 173-180, vol. I).

Ulterior, reclamanții

și P. și-au precizat acțiunea, în sensul că înțeleg să cheme în judecată și pe

pârâții SC R. SA, C.C., D.D., E.E., F.F., G.G., H.H., SC I.I. SRL, J.J., K.K., L.L.,

M.M., N.N., O.O., P.P., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., X.X., S. și T., Z., U. și

V., X., SC Z.Z. SRL, SC B.B. SRL, Y. și A.A., solicitând să se constate că

imobilele înscrise în C.F. Sibiu, situat în Sibiu, au fost preluate fără titlu

valabil, în temeiul Decretului nr. 92/1950, de la SC O. SA; să se constate că

reclamanții sunt moștenitorii legali ai acționarilor acestei societăți,

respectiv Y.Y., A.A.A., B.B.B., K., exceptate de la naționalizare; să se

constate nulitatea absolută a tuturor actelor de înstrăinare făcute de Statul

Român în favoarea pârâților, cu privire la imobilele înscrise în C.F. menționate

și să se dispună restituirea imobilelor respective, atât cele vândute, cât și

cele nevândute, în deplină proprietate și posesie, reclamanților. În subsidiar,

în cazul imposibilității restituirii în natură a unora dintre imobile, să fie

obligat Statul Român la plata despăgubirilor corespunzătoare (filele 240-245, vol.

I).

Față de întâmpinarea

depusă la dosar de pârâți, privind decesul unora dintre părțile chemate în

judecată și necitarea, în proces, a altora (filele 320-324, vol. II),

reclamanții au depus o nouă precizare, prin care au menționat ca pârâți,

alături de pârâții inițiali în viață, pe C.C.C. și C.C., moștenitorii lui C.C.,

decedată, D.D.D., moștenitoare a lui E.E.E., și E.E., în nume propriu și ca

moștenitoare a aceluiași defunct, F.F.F., G.G.G., H.H.H. și I.I.I., J.J.J., K.K.K.,

în nume propriu și ca moștenitoare a lui R.R., L.L.L., M.M.M. (filele 382-384,

vol. II).

Prin sentința civilă nr.

2727 din 8 mai 2003, Judecătoria Sibiu a declinat, în favoarea Tribunalului

Sibiu, competența de soluționare a acțiunii, astfel cum a fost precizată, și a

constatat conflict de competență, dispunând înaintarea dosarului la Curtea de

Apel Alba-Iulia, în vederea soluționării. Instanța a constatat că cererea

principală vizează valabilitatea titlului statului, astfel încât cauza trebuie

soluționată în raport de valoarea imobilului, cererea de constatare a nulității

contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de pârâți fiind accesorie și urmând

regulile dispozițiilor art. 17 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr.

63 din 30 iulie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, constatând că acțiunea

reclamanților este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 și că

nesoluționarea notificărilor până la această dată echivalează cu o respingere a

pretențiilor acestora, de restituire a imobilelor. Cererile accesorii trebuie

soluționate de aceeași instanță, în raport de capătul principal al acțiunii,

privind restituirea imobilelor preluate abuziv de Statul Român.

Această soluție a

fost menținută prin Decizia nr. 565 din 27 ianuarie 2004 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția civilă, conform căreia s-a respins, ca nefondat,

recursul declarat de S., T., Z., V., X., Y., A.A. și SC B.B. SRL împotriva hotărârii

pronunțate de Curtea de Apel, în regulator de competență. Instanța de recurs a

constatat că temeiul acțiunii îl constituie dispozițiile Legii nr. 10/2001 și,

conform art. 24 din acest act normativ, contestațiile sau cererile contra Deciziei,

ofertei sau altor acte de procedură prealabilă sunt în competența tribunalului,

în primă instanță.

Cauza a fost

reînregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, sub Dosar nr. x/2004.

Pe parcursul

procesului au fost introduși în cauză Statul Român, prin N.N.N., pentru soluționarea

cererii în despăgubiri (cererea completatoare depusă la fila 230, vol. I), și

pârâții O.O.O. (moștenitoare de pe urma lui X.X.), P.P.P., R.R.R., dobânditori

succesivi ai apartamentului deținut de X.X., SC S.S.S. SRL și T.T.T. (cererea

completatoare depusă la fila 232, vol. I,), SC U.U.U. SRL. (cererea de la fila 282,

vol. I), CN V.V.V. SA pentru soluționarea cererii de anulare a actului prin

care aceasta a dobândit spațiul comercial înscris în C.F. Sibiu, transcris în

C.F. Sibiu, situat în Sibiu, și a încheierii de intabulare a acestui imobil pe

numele pârâtei (fila 334, vol. II).

P. și X.X.X. au

formulat cerere de intervenție în interes propriu și în interesul

reclamanților, solicitând să se constate că prima are calitatea de moștenitoare

de pe urma lui B.B.B. și de pe urma lui Z.Z.Z., acționare la SC O. SA, iar cea

de-a doua are calitatea de moștenitoare de pe urma defunctei A.A.A., de

asemenea, acționară la aceeași societate; să se constate că imobilele în

litigiu au fost preluate fără titlu valabil de la societatea menționată; să se

constate nulitatea absolută a tuturor actelor de înstrăinare făcute de Statul

Român în favoarea pârâților și să le fie restituite imobilele, în deplină

proprietate și posesie; în subsidiar, să fie obligat Statul Român la plata

despăgubirilor pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură (filele 256-258,

vol. I). Cererea de intervenție a fost admisă în principiu.

În urma decesului lui

H.H., instanța a constatat că au calitatea de moștenitori F.F. și G.G., iar, în

urma decesului lui J., are calitatea de moștenitoare P.

Y.Y.Y. și A.A.A.A. au

formulat cerere de intervenție în interesul pârâților SC S.S.S. SRL Sibiu și T.T.T.,

solicitând respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale active și ca

inadmisibilă, respectiv, ca nefondată (filele 542-543, vol. II). Cererea de

intervenție a fost admisă în principiu.

Prin sentința civilă nr.

530/2006 pronunțată de Tribunalul Sibiu, s-au admis, în parte, acțiunea

formulată de reclamanții A., B., C., D., E., H., F., I., P., în calitate de

moștenitoare a reclamantului J., K., M., N. și L. și cererea de intervenție

formulată de P. împotriva pârâtului primarul Municipiului Sibiu.

A fost obligat

pârâtul primarul Municipiului Sibiu să emită, în favoarea reclamanților, dispoziție

prin care să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale

privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor, la nivelul sumelor

stabilite prin expertiza efectuată în cauză, respectiv suma de 2.150.300 lei

pentru imobilul situat în Sibiu, și suma de 6.988.000 lei pentru cel situat în

Sibiu.

S-au respins

celelalte cereri formulate de reclamanți și de interveniente.

S-a respins acțiunea

formulată de reclamanți împotriva celorlalți pârâți persoane fizice și persoane

juridice.

S-a respins, în

totalitate, acțiunea formulată de reclamanta G. împotriva tuturor pârâților din

prezenta cauză.

S-a respins cererea

de intervenție în interes propriu și în interesul reclamanților formulată de

intervenienta X.X.X.

S-a respins cererea

de intervenție formulată de intervenienta SC R. SA, în interesul pârâtului

Statul Român.

S-a admis cererea de

intervenție formulată de intervenienții Y.Y.Y. și A.A.A.A., în interesul

pârâților SC S.S.S. SRL și T.T.T.

S-a respins cererea

de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții S., T., U. și V.,

Bogdan Ileana Doina, Z., Y., A.A. și SC B.B. SRL, ca rămasă fără obiect.

A fost obligat

pârâtul primarul Municipiului Sibiu să plătească reclamanților a căror acțiune

a fost admisă suma de 20.000 lei cheltuieli de judecată parțiale; au fost

obligați reclamanții să plătească pârâților SC B.B. SRL suma de 300 lei și lui J.J.

suma de 2.242 lei, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel reclamanții P., H., I., A., B., C., D., E., F., G., L.,

K., M. și N., pârâta Primăria Municipiului Sibiu, prin primar, și intervenienta

X.X.X.

Pe parcursul

procesului au decedat intimații pârâți V.V., L.L., N.N., fiind introduși în

cauză B.B.B.B. și C.C.C.C., de pe urma pârâtei V.V., F.F.F., D.D.D.D. și E.E.E.E.

de pe urma pârâtului L.L., G.G.G., F.F.F.F. și G.G.G.G. de pe urma pârâtului N.N.

Prin Decizia civilă nr.

121/A din 28 martie 2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, a admis

apelurile declarate în cauză și a desființat sentința atacată, cu trimiterea

cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe, reținând că, în mod greșit, prima

instanță a admis excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la

cererea de nulitate a contractelor de vânzare-cumpărare

Reclamanții și-au

precizat acțiunea la data de 17 aprilie 2002, chemând în judecată, în calitate

de pârâtă, pe SC R. SA Sibiu, și solicitând anularea contractelor de

vânzare-cumpărare încheiate cu terțe persoane.

În consecință, a fost

respectat termenul de prescripție prevăzut de art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001,

care s-a împlinit la 14 august 2002. Deci, cererea privind anularea

contractelor s-a făcut anterior acestei date, chiar dacă, cumpărătorii au fost

indicați, în calitate de pârâți, de abia la data de 14 octombrie 2002.

Instanța de apel a

dispus ca tribunalul, cu ocazia rejudecării, să cerceteze și să administreze

probe pentru a stabili dacă părțile contractante au fost sau nu de

bună-credință la data încheierii contractelor, dacă reclamanții și

intervenienții au calitatea de persoane îndreptățite la restituirea în natură

ori echivalent, în raport și de O.G. nr. 11/2002, urmând a se face o corectă

aplicare a Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost completată și modificată prin

Legea nr. 247/2005.

Această soluție a

fost menținută prin Decizia civilă nr. 3697 din 6 iunie 2008 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, conform căreia s-au respins, ca nefondate, recursurile

declarate de pârâții SC I.I. SRL, SC U.U.U. SRL., E.E., I.I.I., H.H.H., F.F., G.G.,

F.F.F.F., G.G.G., G.G.G.G., J.J., M.M.M., M.M., L.L.L., S.S., D.D.D.D., E.E.E.E.,

F.F.F., H.H.H.H., K.K.K., P.P., D.D. și de intervenienții A.A.A.A. și Y.Y.Y.

Dosarul a fost

reînregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu, secția civilă, sub nr. x/57/2006.

Pe parcursul

procesului a decedat pârâtul I.I.I., fiind introduse în cauză, în calitate de

moștenitoare, I.I.I.I. și J.J.J.J.

De asemenea, au fost

citați, în calitate de moștenitori de pe urma defunctului E.E.E., K.K.K.K. și L.L.L.L.,

de pe urma defuncților T.T. și M.M.M.M., N.N.N.N., O.O.O.O. și P.P.P.P., iar de

pe urma defunctului U., V., R.R.R.R. și S.S.S.S.

În raport de

împrejurarea că SC S.S.S. SRL a intrat în procedură de insolvență, a fost

citată această societate prin lichidator judiciar.

A fost introdus în

cauză, în calitate de pârât, și T.T.T.T., cumpărător al imobilului situat în

Sibiu, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 24 septembrie 2004

de B.N.P., U.U.U.U.. La rândul său, acesta a înstrăinat imobilul menționat

către Y.Y.Y. și A.A.A.A., conform contractului de vânzare-cumpărare

autentificat din 21 octombrie 2004 de același B.N.P (filele 299-300).

Pe parcursul

procesului, reclamanții au depus o precizare a acțiunii, prin care au indicat

contractele de vânzare-cumpărare a căror nulitate o solicită (filele 259-264).

Prin sentința civilă nr.

605 din 2 iulie 2009 a aceleiași instanțe, s-a respins excepția lipsei

calității procesuale active, invocată de pârâți; s-au admis, în parte, acțiunea

principală precizată împotriva pârâtului primarul Municipiului Sibiu și cererea

de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta P.; a fost obligat

pârâtul să emită, în favoarea reclamanților și a intervenientei, dispoziție

prin care să facă propunere de acordare a despăgubirilor bănești pentru

imobilele înscrise în C.F. Sibiu, compuse din mai multe apartamente; s-au

respins, în rest, acțiunea principală precizată și cererea de intervenție în

interes propriu; s-au respins acțiunea principală precizată și cererea de

intervenție în interes propriu formulată de reclamanți și de intervenienta P.

împotriva pârâților Statul Român, prin N.N.N., Consiliul local Sibiu și pârâții

persoane fizice. S-a respins acțiunea principală precizată, formulată de

reclamanta G. împotriva pârâților; s-a respins cererea de intervenție în

interes propriu formulată de intervenienta X.X.X. S-a admis cererea de

intervenție accesorie formulată de intervenienții Y.Y.Y. și A.A.A.A., în

interesul pârâților SC S.S.S. SRL și T.T.T. S-a respins cererea de intervenție

accesorie formulată de intervenienta SC R. SA, în interesul pârâtului Statul

Român. S-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de

intervenienții S., T., V., R.R.R.R. și S.S.S.S., în calitate de moștenitori ai

defunctului U., X., Z., Y., A.A. și SC B.B. SRL Au fost obligate părțile la

plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel reclamanții, intervenienta X.X.X., pârâtul primarul Municipiului

Sibiu și pârâții E.E., K.K.K.K., L.L.L.L., K.K.K., K.K., H.H.H., I.I.I.I., J.J.J.J.,

F.F., G.G., P.P., J.J.J., G.G.G., V.V.V.V., G.G.G.G., D.D., N.N.N.N., P.P.P.P.,

O.O.O.O., S.S., L.L.L., D.D.D.D., E.E.E.E., F.F.F., C.C., C.C.C., J.J., M.M.M.

și M.M.

Pe parcursul

procesului, a decedat intimata pârâtă K., fiind introdus în cauză, în calitate

de moștenitor, X.X.X.X.

Prin Decizia civilă nr.

13/A din 29 ianuarie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, a admis

apelurile declarate de reclamanta G. și de intervenienta X.X.X., de pârâtul primarul

Municipiului Sibiu și de pârâții persoane fizice împotriva sentinței civile

sus-menționate.

S-a schimbat, în

parte, sentința atacată, în ceea ce privește soluționarea acțiunii formulată de

reclamanta G., a cererii de intervenție în interes propriu formulată de

intervenienta X.X.X. și a cererilor privind cheltuielile de judecată formulate

de părți.

În aceste limite,

s-au admis acțiunea formulată de reclamanta menționată și cererea de

intervenție în interes propriu formulată de X.X.X. împotriva pârâtului primarul

Municipiului Sibiu, care a fost obligat să emită, în favoarea reclamantei și a

intervenientei, alături de ceilalți reclamanți și de intervenienta P.,

dispoziție prin care să se facă propunere de acordare a despăgubirilor bănești

pentru imobilele în litigiu.

S-au respins, în

rest, acțiunea formulată de G. și cererea de intervenție în interes propriu

formulată de intervenienta X.X.X.

A fost înlăturată

obligația de plată a cheltuielilor de judecată, în favoarea reclamanților,

stabilită de prima instanță în sarcina pârâtului primarul Municipiului Sibiu.

Au fost obligați

reclamanții și intervenientele P. și X.X.X. să plătească cheltuieli de judecată

pârâților în dosarul de fond, conform dispozitivului Deciziei.

Au fost menținute, în

rest, dispozițiile sentinței atacate.

S-a respins apelul

declarat de reclamanți și de intervenienta P., care au fost obligați la

cheltuieli de judecată către pârâții persoane fizice, conform dispozitivului

aceleiași hotărâri.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs reclamanții și intervenientele X.X.X. și P.

Pe parcursul procesului

au decedat recurenta reclamantă E. și intimata pârâtă M.M.M., fiind introduși

în cauză, în calitate de moștenitori, Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y. și A.A.A.A.A. pentru

reclamantă și, respectiv, B.B.B.B.B. pentru pârâtă.

Prin Decizia civilă nr.

2221 din 10 martie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis

recursurile declarate de reclamanți și de cele două interveniente, a casat Decizia

atacată și a trimis cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță de apel.

Dosarul a fost

reînregistrat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, sub nr. x/1/2010.

Instanța a invocat,

din oficiu, excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a SC S.S.S. SRL,

în raport de sentința comercială nr. 867/C din 29 aprilie 2010 a Tribunalului

Sibiu, secția comercială și de contencios administrativ, prin care s-a dispus

închiderea procedurii insolvenței, descărcarea lichidatorului de orice

îndatoriri și responsabilități și radierea societății din Registrul Comerțului,

excepție cu privire la care a dispus că urmează a fi soluționată prin decizie.

Prin Decizia civilă nr.

132 din 23 iunie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, a admis

apelurile declarate de intervenienta P. și de intervenienta X.X.X., precum și

de reclamanți împotriva sentinței civile sus-menționate.

A schimbat, în tot,

sentința atacată, în sensul că a respins excepția lipsei calității procesuale

active a reclamanților și a intervenientelor P. și X.X.X.

A admis acțiunea

formulată de reclamanți, precum și cererile de intervenție în interes propriu

formulate de intervenientele P. și X.X.X. împotriva pârâților CN V.V.V. SA, primarul

Municipiului Sibiu, Statul Român, prin N.N.N., SC R. SA Sibiu, pârâții persoane

fizice, SC Z.Z. SRL și SC B.B. SRL.

A constatat că

imobilele înscrise în C.F. Sibiu, situate în Sibiu, și C.F., au fost preluate

abuziv și fără titlu valabil de Statul Român, de la SC O. SA Sibiu.

A constatat că

reclamanții și intervenientele sunt moștenitori legali ai defunctelor Y.Y., A.A.A.,

B.B.B. și K.

A constatat nulitatea

absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între pârâții persoane

fizice (unii dintre ei, în prezent, decedați, procesul fiind continuat de

moștenitori) și D.D.D.D.D. Sibiu, respectiv între Municipiul Sibiu, prin

primar, și SC U.U.U. SRL.; între Primăria Municipiului Sibiu și SC S.S.S. SRL,

între SC S.S.S. SRL și T.T.T., între T.T.T. și T.T.T.T., între T.T.T.T. și Y.Y.Y.

și A.A.A.A., între R.A.G.C.L. Sibiu și SC Z.Z. SRL, între SC Z.Z. SRL și SC

B.B. SRL, între R.A.G.C.L. Sibiu și S.C. Intercons S.R.L și a încheierilor de

intabulare a imobilelor în cărțile funciare individuale.

A obligat pe pârâtul primarul

Municipiului Sibiu să emită dispoziție motivată prin care să dispună

restituirea în natură a treizeci și patru de apartamente individualizate în

dispozitivul Deciziei, cu privire la înscrierea inițială în C.F., nr. top.,

transcrierea în C.F. actuală și persoanele în proprietatea cărora se află în

prezent.

A fost obligat

același pârât să emită dispoziție motivată prin care să propună Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor acordarea de despăgubiri în

condițiile legii speciale pentru apartamentul care nu poate fi restituit în

natură, înscris, inițial, în C.F., transcris în C.F., aflat, în prezent, în

proprietatea pârâților Y. și A.A.

A dispus obligarea

pârâtei CN V.V.V. SA să emită dispoziție motivată prin care să dispună

restituirea în natură a apartamentului, înscris, inițial, în C.F. Sibiu, în

C.F., aflat, în prezent, în proprietatea acestei pârâte.

A respins acțiunea

formulată de reclamanți și cererile de intervenție în interes propriu formulate

de P. și X.X.X. împotriva pârâților O.O.O., C.C.C.C.C., P.P.P., R.R.R., Y., A.A.

și Consiliul local Sibiu.

A respins cererea de

intervenție formulată de intervenienții în interes propriu S. și T., U. și V., Z.,

X., SC Z.Z. SRL și SC B.B. SRL.

A respins cererea de

intervenție accesorie formulată de intervenienta SC R. SA, în interesul

pârâtului Statul Român, prin N.N.N.

A respins cererea de

intervenție accesorie formulată de intervenienții Y.Y.Y. și A.A.A.A., în

interesul pârâților.

A respins apelul

declarat de pârâtul primarul Municipiului Sibiu împotriva aceleiași sentințe.

A respins apelul

declarat de pârâții persoane fizice împotriva hotărârii menționate.

A dispus obligarea

pârâților să plătească reclamanților suma de 32.500 lei și intevenientei P.

suma de 8.400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în toate fazele

procesuale; a obligat pe reclamanți și pe interveniente să plătească pârâtei Y.

suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată, în fond și apel.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs pârâții SC I.I. SRL (două cereri de recurs), S. și T.,

V., R.R.R.R. și S.S.S.S., Z., F.F.F., D.D.D.D., E.E.E.E., K.K.K., H.H.H., I.I.I.I.,

J.J.J.J., N.N.N.N., O.O.O.O., P.P.P.P., G.G.G., V.V.V.V., G.G.G.G., F.F., G.G.,

C.C.C., C.C., J.J., B.B.B.B.B., S.S., L.L.L., D.D., M.M., SC Z.Z. SRL, Y.Y.Y., A.A.A.A.,

P.P., J.J.J., SC U.U.U. SRL., CN V.V.V. SA și X.

Prin Decizia nr. 2167

din 15 aprilie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă,

au fost respinse, ca

nefondate, recursurile declarate de pârâții SC I.I. SRL, S. și T., V., R.R.R.R.

și S.S.S.S., Z., F.F.F., D.D.D.D., E.E.E.E., K.K.K., H.H.H., I.I.I.I., J.J.J.J.,

N.N.N.N., O.O.O.O., P.P.P.P., G.G.G., V.V.V.V., G.G.G.G., F.F., G.G., C.C.C., C.C.,

J.J. și B.B.B.B.B., S.S. și L.L.L., D.D., M.M., SC Z.Z. SRL, Y.Y.Y., A.A.A.A., P.P.

și J.J.J., SC U.U.U. SRL., CN V.V.V. SA și X. împotriva Deciziei civile nr. 132

din 23 iunie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă; au fost obligați

recurenții la plata sumelor de câte 4.000 lei, reprezentând cheltuieli de

judecată, pentru fiecare dintre intimații L., B. și H.

La data de 18 august 2015,

pârâtul T.T.T. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr.

2167 din 15 aprilie

2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

.

În motivarea acesteia

a arătat că Decizia atacată a fost pronunțată fără ca procedura de citare să

fie legal îndeplinită în ceea ce-l privește, arătând că din anul 2008 își are

domiciliul în comuna Șelimbăr, județul Sibiu, astfel că la momentul

soluționării procesului în care fost dată hotărârea atacată procedura de citare

cu contestatorul a fost viciată.

Ca atare, nelegala

îndeplinire a procedurii de citare determină incidența art. 317 alin. (1) pct. 1

C. proc. civ., ca motiv de anulare a Deciziei pronunțate în recurs.

Intimații Statul

Român, Consiliul local Sibiu, primarul Municipiului Sibiu, Y., A.A., P., M., X.X.X.X.,

N., Y.Y.Y.Y., Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A., H., P.P. și J.J.J. au depus întâmpinări

prin care au fost invocate excepțiile tardivității, lipsei de interes și

inadmisibilității contestației în anulare.

La termenul de

judecată din data de 14 noiembrie 2014, Înalta Curte a supus dezbaterii

excepția declarării peste termen a contestației în anulare, pe care analizând-o

cu prioritate față de excepțiile lipsei de interes și inadmisibilității, în

raport de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., o găsește întemeiată, având în

vedere următoarele considerente:

Prin Decizia

contestată nr.

2167

din 15 aprilie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă,

au fost respinse ca

nefondate, recursurile declarate de pârâții SC I.I. SRL, S. și T., V., R.R.R.R.

și S.S.S.S., Z., F.F.F., D.D.D.D., E.E.E.E., K.K.K., H.H.H., I.I.I.I., J.J.J.J.,

N.N.N.N., O.O.O.O., P.P.P.P., G.G.G., V.V.V.V., G.G.G.G., F.F., G.G., C.C.C., C.C.,

J.J. și B.B.B.B.B., S.S. și L.L.L., D.D., M.M., SC Z.Z. SRL, Y.Y.Y., A.A.A.A., P.P.

și J.J.J., SC U.U.U. SRL., CN V.V.V. SA și X. împotriva Deciziei civile nr. 132

din 23 iunie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.

Această decizie nu

cuprinde dispoziții care pot fi aduse la îndeplinire pe cale de executare

silită, astfel că nu este susceptibilă de executare silită.

Conform art. 319 alin.

(2) C. proc. civ., „contestația se poate face oricând înainte de începutul

executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art.

401 alin. (1) lit. b) sau c). Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc

la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în

termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre,

dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă”.

Textul citat face

distincție între hotărârile judecătorești după modul în care sunt supuse sau nu

executării silite, în raport de această distincție fiind stabilite termene

diferite de formulare a contestației în anulare.

În ceea ce privește

hotărârile judecătorești irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de

executare silită, adică acele hotărâri judecătorești care nu cuprind în

dispozitivul lor dispoziții susceptibile a fi puse în executare, cum este cazul

în speță, legiuitorul stabilește un termen subiectiv de formulare a

contestației în anulare și altul limită, până la care se poate introduce

contestația în anulare.

Termenul subiectiv

este cel de 15 zile și curge de la data la care contestatorul a luat cunoștință

de hotărâre.

În prezenta speță, se

constată, că, prin

Decizia civilă nr. 132 din 23 iunie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă,

rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii recursurilor declarate împotriva

acesteia prin Decizia contestată în prezenta cauză, a fost constatată, printre

altele, și nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate

între pârâții persoane fizice, între care și cel încheiat între T.T.T., în

calitate de vânzător, și T.T.T.T., în calitate de cumpărător.

Astfel cum rezultă

din înscrisurile depuse la dosar la filele 216-235, de către intimații primarul

Municipiului Sibiu și Consiliul local Sibiu, ca urmare a constatării nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare din 2004 prin Decizia

sus-menționată, cumpărătorul T.T.T.T. a formulat, la data de 14 aprilie 2014, acțiune

în regres împotriva vânzătorului T.T.T., solicitând restituirea prețului

vânzării.

În această cerere de

chemare în judecată, ce a format obiectul Dosarului nr. x/85/2014 al

Tribunalului Sibiu, se face referire la faptul că nulitatea absolută a contractului

de vânzare-cumpărare a fost constatată prin Decizia civilă nr. 132 din 23 iunie

2011 a Curții de Apel Alba Iulia și că hotărârea instanței de apel a fost

menținută prin Decizia nr.

2167 din 15 aprilie 2013 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția I civilă.

Mai mult, după

comunicarea cererii de chemare în judecată din Dosarul nr. x/85/2014 al

Tribunalului Sibiu, contestatorul T.T.T. a formulat, la data de 13 mai 2014,

întâmpinare, iar în cadrul apărărilor invocate în cuprinsul acestei întâmpinări

se fac referiri exprese și la Decizia contestată în prezenta cauză,

menționându-se că în dosarul în care s-a dispus anularea contractului de

vânzare-cumpărare procedura de citare cu pârâtul T.T.T. a fost viciată atât în

fond și apel, cât și în recurs.

Împrejurarea că, în

cadrul cererii de chemare în judecată și al apărărilor formulate de T.T.T. în

cuprinsul întâmpinării depuse în Dosarul nr. x/85/2014 al Tribunalului Sibiu se

fac referiri, exprese la Decizia

nr. 2167 din 15 aprilie 2013 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția I civilă

reprezintă dovada deplină a datei la care

contestatorul a luat cunoștință de hotărârea a cărei anulare o cere, cel mai

devreme la momentul comunicării cererii de chemare în judecată și cel mai

târziu la data la care

a

fost înregistrată

întâmpinarea

depusă în Dosarul nr. x/85/2014 al Tribunalului Sibiu,

respectiv data de 13

mai 2014

.

Prin urmare, există

dovada că, în speță, contestatorul T.T.T. a luat cunoștință de Decizia

contestată cel mai târziu la data de 13 mai 2014, aspect care determină

incidența termenului de 15 zile pentru formularea contestației în anulare,

termen care s-a împlinit la data de 29 mai 2014, fiind calculat pe zile libere

în temeiul art. 101 alin. (1) C. proc. civ.

Întrucât contestația

în anulare de față a fost formulată la data de 18 august 2015 (data poștei de

pe plicul cu care a fost trimisă prezenta contestație în anulare), a fost

depășit cu mult termenul de formulare a contestației în anulare, ceea ce atrage

sancțiunea prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cu care

„Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune

altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei”.

Deoarece nu a fost

invocată o astfel de împrejurare, iar termenul legal pentru declararea căii de

atac extraordinare de retractare a contestației în anulare a fost depășit, în

temeiul art. 103 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge

contestația în anulare, ca tardiv formulată.

În aplicarea art. 274

C. proc. civ., va obliga pe

contestatorul T.T.T. la plata sumei de 1.700 lei,

reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, conform

dovezii de plată aflată la fila 120 din dosar, către intimata Y. și la plata

sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu

de avocat, conform chitanței aflate la dosar la fila 628, către intimații P., M.,

X.X.X.X., N., Y.Y.Y.Y., Z.Z.Z.Z. și A.A.A.A.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă,

contestația în anulare formulată de contestatorul T.T.T. împotriva Deciziei nr.

2167 din 15 aprilie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I

civilă.

Obligă pe

contestatorul T.T.T. la plata sumei de 1.700 lei, reprezentând cheltuieli de

judecată, către intimata Y. și la plata sumei de 2.000 lei, reprezentând

cheltuieli de judecată, către intimații P., M., X.X.X.X., N., Y.Y.Y.Y., Z.Z.Z.Z.

și A.A.A.A.A.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 13 noiembrie 2015.