ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3443/2012

Asupra conflictului negativ de competență

de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, reclamantul B.I. - prin SCMDRR

în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Casa de Pensii a Ministerului

Apărării Naționale și Casa Sectorială de Pensii din Ministerul Apărării Naționale,

a solicitat în principal anularea deciziei de pensie nr. 18688 din data de 31 decembrie

2010, să se mențină drepturile de pensie stabilite prin decizia nr. 075272 din data

de 16 februarie 2006, precum și a drepturilor de pensie pe care le-a avut anterior

emiterii deciziei atacate, iar în subsidiar s-a

solicitat anularea deciziei de pensie nr. 18688 din 31 decembrie

2010, privind recalcularea pensiei în baza Legii nr. 119/2010 și obligarea pârâtei

Casa Sectorială de Pensii din Ministerul Apărării Naționale de a emite o nouă decizie,

în baza Legii nr. 119/2010, prin care să-i valorifice toate veniturile realizate

lunar, pe toată perioada de activitate, precum și să fie obligați pârâții să-i plătească

diferențele de pensie cuvenite, actualizate cu rata inflației la data plății efective.

Tribunalul Hunedoara, secția litigii de

muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 1499/LM/2011 din 16 iunie 2011

a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București

reținând, în esență, că cererea nu este îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva

Casei Teritoriale de Pensii, astfel cum sunt reglementate de art. 3 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 19/2000, ci împotriva altor instituții, sunt aplicabile prevederile

art. 156 Teza 2 din Legea nr. 19/2000, conform cărora cererea se adresează instanței

de la sediul pârâtului, respectiv Tribunalul București.

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte

de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 3622 din 18 aprilie 2012

a apreciat că litigiul nu este de competența sa întrucât art. 154 din Legea nr.

263/2010 privind sistemul unitar de pensii publce, act normativ în vigoare la data

sesizării Tribunalului Hunedoara, reglementează din punct de vedere teritorial competența

de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a Caselor Teritoriale

de Pensii sau împotriva Caselor de Pensii Sectoriale, aceasta aparținând instanței

în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința reclamantului.

S-a apreciat că pentru stabilirea competenței

teritoriale legea de procedură în vigoare la momentul sesizării instanței este Legea

nouă, nr. 263/2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art.

156 din Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea

în vigoare a Legii nr. 263/2010, constatând că instanța competentă în soluționarea

litigiului este Tribunalul Hunedoara în circumscripția căruia se află domiciliul

reclamantului.

În

consecință, Tribunalul București a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara și întrucât a constatat

ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație

și Justiție pentru regulator de competență.

Înalta Curte constatând existența unui

conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă

necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc.

civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului

Hunedoara competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

La data de 28 februarie 2011 când reclamantul

a sesizat instanța cu anularea deciziei nr. 18688 din 31 decembrie 2010 privind

recalcularea pensiilor militare ce a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010, erau

în vigoare dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 care cuprinde dispoziții

privitoare la competență.

Conform art. 7 din Legea nr. 119/2010 sub

incidența căreia a fost emisă decizia atacată, stabilirea, plata, suspendarea, recalcularea,

încetarea și contestarea pensiilor recalculate urmează procedura prevăzută de Legea

nr. 19/2000.

La data de 1 ianuarie 2011 când a intrat

în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a fost

abrogată Legea nr. 19/2000, astfel că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 119/2010

nu pot ultraactiva.

În

aceste condiții, în raport de art. 725 alin. (1) C. proc.

civ. potrivit căruia dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul

intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche,

devin incidente dispozițiile legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010.

Art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a Caselor Teritoriale de Pensii

sau împotriva Caselor de Pensii Sectoriale se adresează instanței în a cărei rază

teritorială se află domiciliul ori sediul reclamantului, astfel că cererile în această

materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.

Având în vedere aceste dispoziții și faptul

că reclamantul are domiciliul în Petroșani, județul Hunedoara, competența de soluționare

a cauzei revine Tribunalului Hunedoara căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea

judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția litigii

de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 septembrie 2012.