ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3166/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Hunedoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale,

reclamantul P.C. prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă

și în Retragere a chemat în judecată pârâții Casa Sectorială de Pensii din

Ministerul Apărării Naționale, Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale

și Ministerul Apărării Naționale, solicitând în principal anularea Deciziei de

pensie nr. 91054 din 31 decembrie 2010, privind recalcularea pensiei în baza

Legii nr. 119/2010 și menținerea Deciziei nr. 0117293/2008, precum și a

drepturilor de pensie pe care le-a avut anterior deciziei atacate, iar în

subsidiar anularea deciziei atacate și obligarea pârâtei Casa Sectorială de

Pensii din Ministerul Apărării Naționale să emită o nouă decizie, în baza Legii

nr. 119/2010, prin care să îi valorifice toate veniturile realizate lunar, pe

toată perioada de activitate, precum și obligarea pârâților la plata

diferențelor de pensie cuvenite, actualizate cu data inflației la data plății

efective.

Prin Sentința civilă nr.

1432/LM/2011 din data de 9 iunie 2011, Tribunalul Hunedoara, secția litigii de

muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată

din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului București, reținând că în speța sunt incidente dispozițiile art.

156 teza a II-a din Legea nr. 19/2000 conform cărora cererile îndreptate

împotriva altor pârâți decât CNPAS sau casele teritoriale de pensii se

adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

pârâtul.

A mai reținut

Tribunalul Hunedoara că în ceea ce privește Casa Sectorială de Pensii din

cadrul Ministerului Apărării Naționale se constată că aceasta a fost înființată

în baza Legii nr. 263/2010, care a intrat în vigoare începând cu data de 1

ianuarie 2011, iar decizia contestată nu a fost emisă în conformitate cu acest

act normativ.

Așa fiind, prima

instanță învestită a reținut că, în cauză, contestația nu este îndreptată

împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii drept pentru care

competența de soluționare a cauzei aparține instanței de la sediul pârâților

respectiv Tribunalul București.

Prin Sentința civilă

nr. 6442 din data de 18 iunie 2013 Tribunalul București, secția a VIII-a

conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței

teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare în

favoarea Tribunalului Hunedoara.

Pentru a hotărî

astfel Tribunalul București a reținut că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată

începând cu data de 1 ianuarie 2011 conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din

Legea nr. 263/2010. Totodată a reținut că în conformitate cu prevederile art.

154 din Legea nr. 263/2010 cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor

teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale (fostele case

de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administrației și

Internelor și SRI) se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul reclamantul.

Înalta Curte

constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art.

20 pct. 2 C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat

deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de

competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Hunedoara, pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor

art. 7 din Legea nr. 119/2010 procedura de contestare a pensiilor recalculate

conform dispozițiilor acestei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu

modificările și completările ulterioare.

Potrivit

dispozițiilor art. 156 teza I din Legea nr. 19/2000, cererile îndreptate

împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

reclamantul, iar în conformitate cu dispozițiile tezei a doua a aceluiași

articol celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își

are domiciliul sau sediul pârâtul.

Astfel, conform

prevederilor celei de a doua teze a art. 156 din Legea nr. 19/2000

contestațiile împotriva deciziilor de pensii emise de Casa de pensii a

Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administrației și Internelor și

SRI erau de competența instanței de la sediul pârâtului, în speță Tribunalul București.

Legea nr. 19/2000 a

fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2011 conform dispozițiilor art.

196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, astfel că suntem în situația în care Legea

nr. 119/2010 face trimitere la prevederile unei legi abrogate.

Se constată totodată

faptul că cererea de anulare a deciziei privind recalcularea pensiei a fost

introdusă la instanța de la domiciliul reclamantului la data de 28 februarie

2011, deci ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogării

exprese a Legii nr. 19/2000.

În conformitate cu

prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010 cererile îndreptate împotriva CNPP,

a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se

adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

reclamantul. Prin urmare prin Legea nr. 263/2010 competența de soluționare a

cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale a fost

stabilită în favoarea instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul

reclamantul.

Având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 725

C. proc. civ. normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare și ținând

cont de faptul că în ceea ce privește normele de procedură atât Legea nr.

19/2000 cât și Legea nr. 263/2010 sunt legi speciale raportat la C. proc. civ.,

Înalta Curte apreciază că în momentul în care o lege specială care

reglementează un anumit domeniu și care conține și norme de procedură cu

privire la competență este înlocuită cu o altă lege, din momentul intrării în

vigoare a noii legi se aplică prevederile acesteia, competența fiind cea

stabilită de noua lege. Prin urmare începând cu data abrogării Legii nr.

19/2000 și intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 textul art. 7 din Legea nr.

119/2010 va fi interpretat în sensul că face trimitere la norma specială

procedurală din noua lege care a înlocuit prevederile abrogate.

Față de textele de

lege mai sus evocate, Înalta Curte constată ca Tribunalul București a apreciat

în mod corect situația de fapt și de drept reținând că în cazul în care o lege

specială trimite la o normă de procedură abrogată atunci acel text trebuie

interpretat în sensul că face trimitere la norma specială de procedură din noua

lege care a înlocuit vechea prevedere.

Față de

considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 9 octombrie 2013.

Procesat de GGC - CL