ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3130/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 1 București, reclamanta SC R.S. SRL București a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.S.G., emiterea ordonanței de plată pentru suma de 459,34 RON iar în subsidiar pentru suma de 452,62 RON reprezentând debit restant, cu cheltuieli de judecată. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, între părți, a intervenit contractul de prestări servicii din 7 februarie 2008, în temeiul căruia a prestat către debitoare service pentru faxuri, copiatoare și imprimante, corespunzător perioadei februarie-decembrie 2008. A susținut că, prevalându-se de lipsa unor semnături de pe fișa lunară de servicii, compartimentul financiar-contabililate a diminuat suma lunară de 944,86 RON cu 266,56 RON pentru luna februarie și 192,78 RON pentru luna martie, în total 459,34 RON.

Creditoarea a considerat că serviciul contractat a fost efectuat în totalitate, respectiv o revizie lunară obligatorie și oricâte intervenții accidentale, astfel încât toate echipamentele au fost funcționale, la dispoziția beneficiarului. În subsidiar, a considerat că diminuarea trebuia să se facă cu 0,05%/zi din valoarea contractuală a serviciului pentru reperele în cauză, iar nu cu 100% cum a făcut beneficiarul. Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că astfel cum reiese din fișele lunare de service ale lunilor februarie și martie, manopera de service nu a fost prestată pentru toate echipamentele prevăzute în contract, operand reducerea potrivit art. 2.2.

din contract. Judecătoria sector 1 București, prin sentința civilă nr. 10441 din 1 septembrie 2009, a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că, în privința ordonanței de plată, stabilirea competenței se face potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 119/2007 care, la alin. (3), prevede că cererea privind creanța de plată a prețului rezultând dintr-un contract de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice sau de servicii se depune la instanța de contencios administrative competentă, și având în vedere că autoritatea contractantă este organ de specialitate al administrației publice centrale aflat în subordinea Guvernului României, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) C. proc.

civ., competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel București. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la 23 septembrie 2009, dispunându-se introducerea în cauză în calitate de pârât a Secretariatului General al Guvernului, succesor în drepturi și obligații al A.S.G. 2.Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 3024 din 22 iunie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamantă ca neîntemeiată. 3.Considertentele reținute de prima instanță în motivarea soluției sale Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că între reclamantă și pârâtul Secretariatul General al Guvernului, succesor în drepturi și obligații al A.S.G., s-a încheiat contractul de prestări servicii din 7 februarie 2008 potrivit căruia prestatorul SC R.S.

SRL se obligă să presteze pentru beneficiarul pârât abonament de service pentru faxuri, copiatoare și imprimante, în tarif asigurându-se o intervenție lunară obligatorie și oricâte intervenții necesare pentru buna funcționare a echipamentelor. Potrivit art. 2 alin. (23) din contract, beneficiarul se obligă să plătească prestatorului prețul convenit pentru îndeplinirea contractului la nivelul cheltuielilor efective, iar art. 6 prevede că prestatorul va trimite beneficiarului documentele justificative respective factură fiscală și listă privind efectuarea intervenției conferită de utilizatorii aparatelor.

În cauză, pârâta a refuzat achitarea sumelor cu titlu de cheltuieli efective pentru lunile februarie și martie 2008, susținând că din fișele lunare de service aferente acestor luni, reiese că manopera de service pentru toate echipamentele prevăzute în contract nu a fost prestată astfel încât s-a ajuns la diminuarea cu suma de 266,56 RON pentru luna februarie și respectiv, suma de 192,78 RON pentru luna martie. Prima instanță a reținut că în cuprinsul fișelor lunare de service, nu există nicio mențiune a reclamantei care să confirme efectuarea intervenției lunare stabilite prin contract, în privința tuturor aparatelor aflate în folosința pârâtei.

Așadar, autoritatea pârâtă și-a îndeplinit obligația de plată a serviciilor efectiv prestate de către reclamată, așa încât potrivit dispozițiilor art. 2 din contractul de prestări servicii din 7 februarie 2008 a procedat la diminuarea sumelor datorate reclamantei în măsura în care aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale prin neefectuarea lucrărilor de service și întreținere la toate aparatele care ar fi trebuit supuse acestor lucrări. Referitor la capătul de cerere privind cuantumul penalităților aplicate de pârât, prima instanță a apreciat că este neîntemeiat față de dispozițiile art. 5 pct. 1 din contract și pentru că reclamanta nu a făcut nicio probă din care să reiasă existența unui alt cuantum al acestor despăgubiri.

4.Recursul declarat în cauză Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC R.S. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice. În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a susținut că prima instanță nu a avut în vedere că beneficiarul a acceptat inițial efectuarea integrală a serviciilor odată cu preluarea documentelor de plată de către responsabilul de contract, la valoarea integrală înscrisă de prestator pe documentul cu regim special „Factură”, iar această valoare a fost ulterior modificată unilateral, fără înștiințarea emitentului care era singurul în măsură să efectueze modificări pe documente, validate prin semnătură și ștampilă. Recurenta a mai arătat că, potrivit art. 4 și 7 din contract, odată acceptate documentele de plată prin responsabilul de contract, pârâta avea obligația să plătească sumele acceptate.

Lipsa semnăturilor de pe fișele de revizie a fost acceptată de responsabilul de contract, iar în cauză, s-a demonstrat prin confruntarea documentelor originale existența corecturilor peste sumele acceptate inițial de responsabilul de contract. II Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 , constată că recursul nu este fondat. 1.Argumentele de fapt și de drept relevante Instanța de control judiciar constată că între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii din 7 februarie 2008 potrivit căruia prestatorul se obligă să presteze pentru beneficiarul pârât abonament de service pentru faxuri, copiatoare și imprimante, în tarif asigurându-se o intervenție lunară obligatorie și oricâte intervenții necesare pentru buna funcționare a echipamentelor.

În cauză se solicită de către reclamantă contravaloarea serviciilor prestate, iar pârâta refuză achitarea acestor sume cu titlu de cheltuieli efective pentru lunile februarie și martie 2008, susținând că din fișele lunare de service aferente acestor luni, nu rezultă că aceste lucrări ar fi fost efectuate. Cum în cuprinsul fișelor lunare de service nu există nicio mențiune care să ateste efectuarea intervenției lunare stabilite prin contract, în privința tuturor aparatelor aflate în folosința pârâtei, aspect reținut și de prima instanță, prin urmare, susținerile recurentei-reclamante nu se confirmă în cauză, astfel că nu pot fi primite. Înalta Curte reține că pe calea unei ordonanțe de plată se poate cere obligarea pârâtei debitoare doar la creanțe certe, lichide și exigibile.

În speță, instanța de control judiciar constată însă că nu există dovada prestării efective a tuturor serviciilor potrivit contractului încheiat și în lipsa unor confirmări privind efectuarea acestor lucrări nu se poate dispune obligarea la plată, în temeiul O.U.G. nr. 119/2007, întrucât creanța nu este certă, lichidă și exigibilă. 2.Soluția pronunțată în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 1 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC R.S. SRL București împotriva sentinței nr. 3024 din 22 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 31 mai 2011.