ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.11.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7225/2013

HOTĂRÂRE
12.11.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7225/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VII-a comercială, la

data de 30 noiembrie 2011, reclamantul Oficiul Participațiilor Statului și

Privatizării în Industrie a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului solicitând instanței ca prin hotărârea pe care

o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 7.990.000 RON,

reprezentând diferența rămasă de virat din suma prevăzută de O.U.G. nr. 13/2009

aprobat prin Legea nr. 234/2009.

În motivarea cererii s-a

arătat că prin O.U.G. nr. 101/2006, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

a preluat drepturile, obligațiile și atribuțiile Oficiului Participațiilor Statului

și Privatizării în Industrie, stabilite prin actele normative în vigoare, prin acorduri

internaționale sau alte acte încheiate de către acesta, iar această ordonanță a

fost respinsă prin Legea nr. 308/2008 și pe cale de consecință Oficiul Participațiilor

Statului și Privatizării în Industrie, s-a reînființat cu toate drepturile, obligațiile

și atribuțiile stabilite prin actele normative de înființare ale acestuia.

S-a mai arătat că prin

H.G. nr. 1634/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Comerțului

și Mediului de Afaceri se prevede că Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării

în Industrie este instituție aflată în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului

și Mediului de Afaceri, acesta având același statut ca înainte de intrarea în vigoare

a O.U.G. nr. 101/2006.

De asemenea, s-a mai arătat

că prin O.U.G. nr. 13/2009 privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea

Activelor Statului sau orice succesor legal al acesteia către Oficiul Participațiilor

Statului și Privatizării în Industrie a sumelor existente in conturile acestuia

la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor O.U.G. nr. 101/2006,

ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008, s-a prevăzut obligația

Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de a restitui Oficiului Participațiilor

Statului și Privatizării în Industrie suma de 8.197.000 RON constituită ca disponibil

în conformitate cu prevederile Legii nr. 399/2002 și suma de 393.000 RON constituită

potrivit prevederilor O.U.G. nr. 169/2001, aprobată cu modificări și completări

prin Legea nr. 380/2002.

Invocându-se prevederile

art. II din Legea nr. 234/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 13/2009 s-a arătat că

până la data de 01 septembrie 2009 Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

trebuia să restituie integral Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în

Industrie aceste sume, iar din suma totală de 8.590.000 RON, Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului a restituit Oficiul Participațiilor Statului și

Privatizării în Industrie până la data introducerii acțiunii, doar suma de 600.000

RON.

S-a mai arătat că suma

de 7.990.000 RON este prevăzută atât în bugetul de venituri și cheltuieli al Autorității

pentru Valorificarea Activelor Statului, cât și în bugetul de venituri și cheltuieli

al Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie

La termenul din 13

ianuarie 2011 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea

acțiunii ca neîntemeiată.

Pârâta a formulat cerere

de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a

Guvernului României prin Secretariatul General al Guvernului, arătând că a virat

toate sumele existente în conturile de RON și valută către bugetul statului.

La data de 08

februarie 2011 chematele în garanție Guvernul României prin Secretariatul General

al Guvernului a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanție, prin care a

solicitat respingerea cererii, cu motivarea că președintele Autorității pentru Valorificarea

Activelor Statului este ordonator principal de credite atât pentru cheltuielile

care se asigură de la bugetul de stat, cât și pentru bugetul de venituri și cheltuieli

aferent activității de privatizare și notificare a activelor statului.

Prin sentința comercială

nr. 4334 din 31 martie 2011, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis

acțiunea formulată de reclamantul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării

în Industrie în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Statului și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 7.990.000 RON reprezentând

diferența rămasă de virat din suma prevăzută în O.U.G. nr. 13/2009 și a respins

ca nefondate cererile de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor

Publice și a Guvernului României prin Secretariatul General al Guvernului.

Împotriva acestei sentințe

a formulat apel Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului prin care a

criticat sentința comercială ca fiind nelegală.

Prin decizia comercială

nr. 394 din 19 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția comercială, a admis

apelul declarat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a anulat

sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare, în primă instanță la Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pe considerentul

că litigiul privește instituții publice și este în legătură cu administrarea veniturilor

bugetare și respectiv transferul acestora în temeiul unor dispoziții fiscale fiind

incidente prevederile art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. f) raportat la

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

La Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată la

17 noiembrie 2011.

Chematul în garanție Guvernul

României a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare

în garanție ca neîntemeiată.

de fond

Prin sentința nr. 2558

din 09 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Oficiul Participațiilor Statului

și Privatizării în Industrie în contradictoriu cu pârâții Autoritatea pentru Valorificarea

Activelor Statului; a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 7.990.000

RON reprezentând diferența rămasă de virat din suma prevăzută de O.U.G. nr. 13/2009;

au fost respinse cererile de chemare în garanție formulate de Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului în contradictoriu cu chemații în garanție Statul

Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul României prin Secretariatul

General al Guvernului cu sediul în București, ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării

în Industrie a fost înființat prin O.U.G. nr. 88/2001 publicată în M. Of. al României

nr. 338/26.06.2001 aprobată cu modificări prin Legea nr. 552/2001, iar ulterior,

prin O.U.G. nr. 101/2006 pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

a preluat obligațiile și atribuțiile Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării

în Industrie stabilite prin acte normative în vigoare, prin acorduri internaționale

sau alte acte încheiate de către acesta.

De asemenea, s-a reținut

că prin Legea nr. 308/2008, O.U.G. nr. 101/2006 a fost respinsă și, pe cale de consecință,

Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie s-a reînființat, iar

prin O.U.G. nr. 13/2009 s-a prevăzut obligația Autorității pentru Valorificarea

Activelor Statului de a restitui Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării

în Industrie suma de 8.197.000 RON constituită ca disponibil în conformitate cu

prevederile Legii nr. 399/2002 și suma de 393.000 RON constituită potrivit O.U.G.

nr. 169/2001 aprobată cu notificări și completări prin Legea nr. 380/2002, in trei

tranșe trimestriale și succesive.

Astfel, s-a constatat

că până la data de 01 septembrie 2009, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Statului trebuia să restituie integral către Oficiul Participațiilor Statului și

Privatizării în Industrie suma de 8.590.000 RON, iar pârâta a restituit doar suma

de 600.000 RON, urmează a fi obligată la plata diferenței solicitate prin acțiune,

de 7.990.000 RON.

A apreciat judecătorul

fondului că apărările pârâtei din întâmpinare sunt nefondate având în vedere faptul

că obligația instituită în sarcina pârâtei este anterioară Legii nr. 329/2009, (obligația

pârâtei fiind scadentă la data de 01 septembrie 2009, iar Legea nr. 329/2009 a intrat

în vigoare la data de 12 noiembrie 2009).

Pe de altă parte, s-a

reținut că suma solicitată de reclamat există, fiind înregistrată în bugetul pe

anul 2010, atât la reclamant, la capitolul venituri (H.G. nr. 234/2010 - pct. III),

cât și la pârâtă, la capitolul cheltuieli (H.G. nr. 569/2010 pct. 1.3.3).

În ceea ce privește cererile

de chemare de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice

și a Guvernului României prin Secretariatul General al Guvernului instanța a apreciat

că sunt nefondate întrucât potrivit prevederilor art. II pct. 4 din O.U.G. nr. 4/2011

președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului este ordonator

principal de credite, iar suma solicitată de reclamant este prevăzută în bugetul

de venituri și cheltuieli al pârâtei cu destinația de „transfer disponibil către

Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie conform O.U.G.

nr. 13/2009” - pct. 1.3.3 din indicativul cheltuieli”.

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs pârâtul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de

recurs, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a arătat în esență următoarele:

- Recurenta a solicitat

suspendarea executării sentinței civile nr. 2558 din 09 aprilie 2012 până la soluționarea

prezentului recurs în conformitate cu prevederile art. 300 alin. (2) C. proc.

civ.

- A arătat recurenta că

sentința a fost pronunțată de o instanță necompetentă funcțional să soluționeze

astfel de cereri, având în vedere prevederile art. 4

3

alin. (3) din

O.U.G. nr. 23/2004, considerând recurenta ca fiind competentă secția comercială

a Tribunalului București.

- Hotărârea instanței

de fond este pronunțată cu încălcarea Legii nr. 329/2009. Se arată astfel că având

în vedere prevederile art. 7 alin. (1) și (2), art. 1 alin. (3) din Legea nr. 329/2009,

dispozițiile Legii nr. 243/2009 de modificare și completare a O.U.G. nr. 13/2009

- nu mai au aplicabilitate.

Se arată astfel că potrivit

art. 7 din Legea nr. 329/2009, de imediată aplicabilitate, sumele, veniturile instituțiilor

publice se virează integral la bugetul de stat, ori obținerea acestei sume ar avea

ca destinație tot bugetul de stat.

- În mod nelegal a fost

respinsă, arată recurenta, cererea de chemare în garanție a Statului Român prin

Ministerul Finanțelor Publice și Guvernului României prin Secretariat.

Potrivit art. 7 alin.

(1) din Legea nr. 329/2009, toate veniturile obținute de recurentă - în calitate

de autoritate publică - se fac venit la bugetul de stat.

Calitatea procesuală pasivă

ale Ministerului Finanțelor Publice se reține prin virarea tuturor sumelor încasate

de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, către bugetul de stat.

Prin admiterea cererii

de chemare în judecată se va ajunge la imposibilitatea aplicării titlului executoriu

motivat de faptul că anul bugetar s-a încheiat la 31 decembrie 2010 conform Legii

nr. 500/2002.

În drept, cererea de recurs

se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

de recurs

Oficiul Participațiilor

Statului și Privatizării în Industrie a formulat întâmpinare la cererea de recurs

solicitând respingerea acesteia ca nefondată.

Se arată că prin

O.U.G. nr. 13/2009 privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea

Activelor Statului sau orice succesor legat al acesteia către Oficiul

Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a sumelor existente in conturile

acestuia la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor O.U.G. nr. 101/2006,

ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008, s-a prevăzut obligația

Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de a restitui Oficiului

Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie suma de 8.197.000 RON, constituita

ca disponibil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 399/2002 și suma de 393.000

RON, constituita potrivit prevederilor O.U.G. nr. 169/2001, aprobata cu modificări

și completări prin Legea nr. 380/2002.

Potrivit prevederilor

art. II din Legea nr. 234/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 13/2009 „Sumele prevăzute

ia art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 13/2009 se vor restitui de către Autoritatea

pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal ai acesteia către

Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie în trei transe egale

și succesive, scadente la data de întâi a fiecărei luni, începând cu luna următoare

intrării in vigoare a prezentei legi din veniturile obținute din privatizare și

din valorificare a activelor statului”.

Conform prevederilor legale

sus menționate, pana la data de 01 septembrie 2009 Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului trebuia sa restituie integral Oficiului

Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie aceste sume.

de recurs

Analizând cererea de recurs,

motivele invocate, normele legale incidente în cauză și în conformitate cu prevederile

art. 304

1

pentru următoarele considerente:

- În ceea ce privește

excepția de necompetență materială a instanței de fond se apreciază că acest motiv

nu este fondat, având în vedere că este vorba de un refuz în accepțiunea art. 2

alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 - de a soluționa cererea nr. 2798/2012

de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, respectiv de a achita

reclamantului Oficiul Participanților Statului și privatizării suma de 7.980.000

RON reprezentând diferența rămasă de virat din suma prevăzută de O.U.G. nr. 13/2009

aprobată prin Legea nr. 234/2009, această sumă fiind scadentă la 01 septembrie 2009

- deci înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 329/2009, la data de 12 noiembrie

2009.

Nu se poate vorba de principiul

aplicării imediate a legii noi, întrucât aceasta în același timp nu poate retroactiva

și aplica situațiilor ivite înainte de intrarea sa în vigoare. Această lege arată

că se aplică procedurile de restituire de sume aferente conform normelor metodologice

prin ordin al ministrului finanțelor publice, dar începând cu data intrării sale

în vigoare, nu se referă la sume scadente anterior intrării sale în vigoare [art.

7 alin. (3) din Legea nr. 328/2009] și nu atrage competența Tribunalului comercial.

- Al doilea motiv de recurs

referitor tot la aplicabilitatea Legii nr. 329/2009 în sensul că sumele instituțiilor

se virează integral la bugetul de stat și ar avea ca destinație tot bugetul de stat.

Așa cum s-a arătat mai

sus, Legea nr. 329/2009 a intrat în vigoare la data de 12 noiembrie 2009, iar obligația

pârâtei este scadentă la data de 01 septembrie 2009.

Prin O.U.G. nr. 13/2009

privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Statului sau orice succesor legat al acesteia către Oficiul Participațiilor

Statului și Privatizării în Industrie a sumelor existente în conturile acestuia

la data de 31 decembrie 2006, s-a prevăzut obligația Autorității pentru

Valorificarea Activelor Statului de a restitui Oficiului Participațiilor

Statului și Privatizării în Industrie suma de 8.197.000 RON, constituita ca disponibil,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 399/2002 și suma de 393.000 RON, constituita

potrivit prevederilor O.U.G. nr. 169/2001, aprobată cu modificări și completări

prin Legea nr. 380/2002.

Potrivit prevederilor

art. II din Legea nr. 234/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 13/2009 „Sumele prevăzute

la art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 13/2009 se vor restitui de către Autoritatea

pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal ai acesteia către

Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie în trei tranșe egale

și succesive, scadente la data de întâi a fiecărei luni, începând cu luna următoare

intrării în vigoare a prezentei legi din veniturile obținute din privatizare și

din valorificare a activelor statului”.

Conform prevederilor legale

sus menționate, pana la data de 01 septembrie 2009 Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului trebuia sa restituie integral Oficiului

Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie aceste sume.

- În ceea ce privește

cererea de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice

și a Guvernului României prin Secretariatul General.

În mod corect a reținut

instanța de fond că suma solicitată de reclamant este prevăzută în bugetul de venituri

și cheltuieli al pârâtei cu destinația „transfer disponibil către Oficiul

Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie conform O.U.G. nr. 13/2009

- pct. 1.3.3 din indicativul cheltuielilor.

Cum Președintele Autorității

pentru Valorificarea Activelor Statului este ordonator principal de credite atât

pentru cheltuielile care se asigură la bugetul de stat, cât și pentru bugetul de

venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare și valorificare a activelor

statului (pct. 4 din O.U.G. nr. 4/2011) - nu este întemeiată cererea de chemare

în garanție a Statului și a Guvernului.

adoptate în recurs

Față de cele arătate mai

sus, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge

recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva sentinței nr. 2558

din 09 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 noiembrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-11-08
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4433/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 5197 din 27 aprilie 2011 Tribunalul București - Secția a Vi-a Comercială a admis cererea astfel cum a fost preciza
ÎCCJ 2011-09-29
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4429/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 15 iulie 2010, reclamanta SC O.P. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agen
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3471/2018
încheierea din 25 mai 2011. Ulterior, prin încheierea din 22 iunie 2011, în urma unei cereri a pârâtului Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, a fost introdus în cauză, în calitate de pârât Ministerul Finanțelor Publice,
ÎCCJ 2014-01-31
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 459/2014
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta O.P. SA, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de A
ÎCCJ 2014-01-31
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 459/2014
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta O.P. SA, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de A
Sursă