ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7225/2013

Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VII-a comercială, la data de 30 noiembrie 2011, reclamantul Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 7.990.000 RON, reprezentând diferența rămasă de virat din suma prevăzută de O.U.G. nr. 13/2009 aprobat prin Legea nr. 234/2009. În motivarea cererii s-a arătat că prin O.U.G. nr. 101/2006, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a preluat drepturile, obligațiile și atribuțiile Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, stabilite prin actele normative în vigoare, prin acorduri internaționale sau alte acte încheiate de către acesta, iar această ordonanță a fost respinsă prin Legea nr. 308/2008 și pe cale de consecință Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, s-a reînființat cu toate drepturile, obligațiile și atribuțiile stabilite prin actele normative de înființare ale acestuia. S-a mai arătat că prin H.G. nr. 1634/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri se prevede că Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie este instituție aflată în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, acesta având același statut ca înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 101/2006. De asemenea, s-a mai arătat că prin O.U.G. nr. 13/2009 privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal al acesteia către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a sumelor existente in conturile acestuia la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor O.U.G. nr. 101/2006, ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008, s-a prevăzut obligația Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de a restitui Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie suma de 8.197.000 RON constituită ca disponibil în conformitate cu prevederile Legii nr. 399/2002 și suma de 393.000 RON constituită potrivit prevederilor O.U.G. nr. 169/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 380/2002. Invocându-se prevederile art. II din Legea nr. 234/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 13/2009 s-a arătat că până la data de 01 septembrie 2009 Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului trebuia să restituie integral Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie aceste sume, iar din suma totală de 8.590.000 RON, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a restituit Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie până la data introducerii acțiunii, doar suma de 600.000 RON. S-a mai arătat că suma de 7.990.000 RON este prevăzută atât în bugetul de venituri și cheltuieli al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, cât și în bugetul de venituri și cheltuieli al Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie La termenul din 13 ianuarie 2011 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Guvernului României prin Secretariatul General al Guvernului, arătând că a virat toate sumele existente în conturile de RON și valută către bugetul statului. La data de 08 februarie 2011 chematele în garanție Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanție, prin care a solicitat respingerea cererii, cu motivarea că președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului este ordonator principal de credite atât pentru cheltuielile care se asigură de la bugetul de stat, cât și pentru bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare și notificare a activelor statului. Prin sentința comercială nr. 4334 din 31 martie 2011, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis acțiunea formulată de reclamantul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 7.990.000 RON reprezentând diferența rămasă de virat din suma prevăzută în O.U.G. nr. 13/2009 și a respins ca nefondate cererile de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Guvernului României prin Secretariatul General al Guvernului. Împotriva acestei sentințe a formulat apel Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului prin care a criticat sentința comercială ca fiind nelegală. Prin decizia comercială nr. 394 din 19 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția comercială, a admis apelul declarat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a anulat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare, în primă instanță la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pe considerentul că litigiul privește instituții publice și este în legătură cu administrarea veniturilor bugetare și respectiv transferul acestora în temeiul unor dispoziții fiscale fiind incidente prevederile art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. f) raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. La Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată la 17 noiembrie 2011. Chematul în garanție Guvernul României a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 2558 din 09 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie în contradictoriu cu pârâții Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului; a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 7.990.000 RON reprezentând diferența rămasă de virat din suma prevăzută de O.U.G. nr. 13/2009; au fost respinse cererile de chemare în garanție formulate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în contradictoriu cu chemații în garanție Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului cu sediul în București, ca neîntemeiate. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a fost înființat prin O.U.G. nr. 88/2001 publicată în M. Of. al României nr. 338/26.06.2001 aprobată cu modificări prin Legea nr. 552/2001, iar ulterior, prin O.U.G. nr. 101/2006 pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a preluat obligațiile și atribuțiile Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie stabilite prin acte normative în vigoare, prin acorduri internaționale sau alte acte încheiate de către acesta. De asemenea, s-a reținut că prin Legea nr. 308/2008, O.U.G. nr. 101/2006 a fost respinsă și, pe cale de consecință, Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie s-a reînființat, iar prin O.U.G. nr. 13/2009 s-a prevăzut obligația Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de a restitui Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie suma de 8.197.000 RON constituită ca disponibil în conformitate cu prevederile Legii nr. 399/2002 și suma de 393.000 RON constituită potrivit O.U.G. nr. 169/2001 aprobată cu notificări și completări prin Legea nr. 380/2002, in trei tranșe trimestriale și succesive. Astfel, s-a constatat că până la data de 01 septembrie 2009, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului trebuia să restituie integral către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie suma de 8.590.000 RON, iar pârâta a restituit doar suma de 600.000 RON, urmează a fi obligată la plata diferenței solicitate prin acțiune, de 7.990.000 RON. A apreciat judecătorul fondului că apărările pârâtei din întâmpinare sunt nefondate având în vedere faptul că obligația instituită în sarcina pârâtei este anterioară Legii nr. 329/2009, (obligația pârâtei fiind scadentă la data de 01 septembrie 2009, iar Legea nr. 329/2009 a intrat în vigoare la data de 12 noiembrie 2009). Pe de altă parte, s-a reținut că suma solicitată de reclamat există, fiind înregistrată în bugetul pe anul 2010, atât la reclamant, la capitolul venituri (H.G. nr. 234/2010 - pct. III), cât și la pârâtă, la capitolul cheltuieli (H.G. nr. 569/2010 pct. 1.3.3). În ceea ce privește cererile de chemare de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Guvernului României prin Secretariatul General al Guvernului instanța a apreciat că sunt nefondate întrucât potrivit prevederilor art. II pct. 4 din O.U.G. nr. 4/2011 președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului este ordonator principal de credite, iar suma solicitată de reclamant este prevăzută în bugetul de venituri și cheltuieli al pârâtei cu destinația de „transfer disponibil către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie conform O.U.G. nr. 13/2009” - pct. 1.3.3 din indicativul cheltuieli”.

Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea cererii de recurs, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a arătat în esență următoarele: - Recurenta a solicitat suspendarea executării sentinței civile nr. 2558 din 09 aprilie 2012 până la soluționarea prezentului recurs în conformitate cu prevederile art. 300 alin. (2) C. proc. civ. - A arătat recurenta că sentința a fost pronunțată de o instanță necompetentă funcțional să soluționeze astfel de cereri, având în vedere prevederile art. 4 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 23/2004, considerând recurenta ca fiind competentă secția comercială a Tribunalului București. - Hotărârea instanței de fond este pronunțată cu încălcarea Legii nr. 329/2009. Se arată astfel că având în vedere prevederile art. 7 alin. (1) și (2), art. 1 alin. (3) din Legea nr. 329/2009, dispozițiile Legii nr. 243/2009 de modificare și completare a O.U.G. nr. 13/2009 - nu mai au aplicabilitate. Se arată astfel că potrivit art. 7 din Legea nr. 329/2009, de imediată aplicabilitate, sumele, veniturile instituțiilor publice se virează integral la bugetul de stat, ori obținerea acestei sume ar avea ca destinație tot bugetul de stat. - În mod nelegal a fost respinsă, arată recurenta, cererea de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Guvernului României prin Secretariat. Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 329/2009, toate veniturile obținute de recurentă - în calitate de autoritate publică - se fac venit la bugetul de stat. Calitatea procesuală pasivă ale Ministerului Finanțelor Publice se reține prin virarea tuturor sumelor încasate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, către bugetul de stat. Prin admiterea cererii de chemare în judecată se va ajunge la imposibilitatea aplicării titlului executoriu motivat de faptul că anul bugetar s-a încheiat la 31 decembrie 2010 conform Legii nr. 500/2002. În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Procedura în fața instanței de recurs Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a formulat întâmpinare la cererea de recurs solicitând respingerea acesteia ca nefondată. Se arată că prin O.U.G. nr. 13/2009 privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legat al acesteia către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a sumelor existente in conturile acestuia la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor O.U.G. nr. 101/2006, ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008, s-a prevăzut obligația Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de a restitui Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie suma de 8.197.000 RON, constituita ca disponibil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 399/2002 și suma de 393.000 RON, constituita potrivit prevederilor O.U.G. nr. 169/2001, aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 380/2002. Potrivit prevederilor art. II din Legea nr. 234/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 13/2009 „Sumele prevăzute ia art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 13/2009 se vor restitui de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal ai acesteia către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie în trei transe egale și succesive, scadente la data de întâi a fiecărei luni, începând cu luna următoare intrării in vigoare a prezentei legi din veniturile obținute din privatizare și din valorificare a activelor statului”. Conform prevederilor legale sus menționate, pana la data de 01 septembrie 2009 Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului trebuia sa restituie integral Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie aceste sume.

Considerentele instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente: - În ceea ce privește excepția de necompetență materială a instanței de fond se apreciază că acest motiv nu este fondat, având în vedere că este vorba de un refuz în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 - de a soluționa cererea nr. 2798/2012 de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, respectiv de a achita reclamantului Oficiul Participanților Statului și privatizării suma de 7.980.000 RON reprezentând diferența rămasă de virat din suma prevăzută de O.U.G. nr. 13/2009 aprobată prin Legea nr. 234/2009, această sumă fiind scadentă la 01 septembrie 2009 - deci înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 329/2009, la data de 12 noiembrie 2009. Nu se poate vorba de principiul aplicării imediate a legii noi, întrucât aceasta în același timp nu poate retroactiva și aplica situațiilor ivite înainte de intrarea sa în vigoare. Această lege arată că se aplică procedurile de restituire de sume aferente conform normelor metodologice prin ordin al ministrului finanțelor publice, dar începând cu data intrării sale în vigoare, nu se referă la sume scadente anterior intrării sale în vigoare [art. 7 alin. (3) din Legea nr. 328/2009] și nu atrage competența Tribunalului comercial. - Al doilea motiv de recurs referitor tot la aplicabilitatea Legii nr. 329/2009 în sensul că sumele instituțiilor se virează integral la bugetul de stat și ar avea ca destinație tot bugetul de stat. Așa cum s-a arătat mai sus, Legea nr. 329/2009 a intrat în vigoare la data de 12 noiembrie 2009, iar obligația pârâtei este scadentă la data de 01 septembrie 2009. Prin O.U.G. nr. 13/2009 privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legat al acesteia către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a sumelor existente în conturile acestuia la data de 31 decembrie 2006, s-a prevăzut obligația Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de a restitui Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie suma de 8.197.000 RON, constituita ca disponibil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 399/2002 și suma de 393.000 RON, constituita potrivit prevederilor O.U.G. nr. 169/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 380/2002. Potrivit prevederilor art. II din Legea nr. 234/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 13/2009 „Sumele prevăzute la art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 13/2009 se vor restitui de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal ai acesteia către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie în trei tranșe egale și succesive, scadente la data de întâi a fiecărei luni, începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi din veniturile obținute din privatizare și din valorificare a activelor statului”. Conform prevederilor legale sus menționate, pana la data de 01 septembrie 2009 Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului trebuia sa restituie integral Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie aceste sume. - În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Guvernului României prin Secretariatul General. În mod corect a reținut instanța de fond că suma solicitată de reclamant este prevăzută în bugetul de venituri și cheltuieli al pârâtei cu destinația „transfer disponibil către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie conform O.U.G. nr. 13/2009 - pct. 1.3.3 din indicativul cheltuielilor. Cum Președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului este ordonator principal de credite atât pentru cheltuielile care se asigură la bugetul de stat, cât și pentru bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare și valorificare a activelor statului (pct. 4 din O.U.G. nr. 4/2011) - nu este întemeiată cererea de chemare în garanție a Statului și a Guvernului. 5. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Față de cele arătate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.