ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2728/2010

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 16 din 5 februarie 2010, Tribunalul Mureș, secția penală (în rejudecare), a hotărât după cum urmează:

- în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică din infracțiune a de omor calificat în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 174, 175 lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în aceeași infracțiune, prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c) și d) cu aplicare art. 37 lit. b) C. pen., text de lege, în baza căruia l-a condamnat pe inculpatul S.S.  la:

- 20 închisoare și 8 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), d) și e) C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 - 175 lit. c) și d) cu art. 37 lit. b) C. pen. și 8 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e).

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 C. pen.

Totodată, a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestării preventive, de la 19 februarie 2005 la 19 mai 2005.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 112 lit. a) și art. 113 C. pen., s-a instituit față de inculpat măsura de siguranță constând în obligarea la tratament medical psihiatric până la însănătoșire.

S-a constatat că în cauză nu au fost formulată acțiune civilă.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a se hotărî astfel s-au reținut în esență următoarele:

Inculpatul S.S. trăia, din primăvara anului 2002, în concubinaj cu S.R. și locuiau la domiciliul acestuia din satul S., comuna R.M., județul Hunedoara.

La ... 2002 li s-a născut primul copil, S.A.A., care, în cursul anului 2003, din cauza condițiilor de trai precare a fost preluat de către autoritățile statului și internat într-un centru de plasament, fiind apoi încredințat unei familii spre creștere; la ... 2004, s-a născut cel de-al doilea copil al acestora - S.N.

Din cauza nenumăratelor certuri și a bătăilor repetate pe care inculpatul le aplica concubinei - S.R. - la 1 ianuarie 2005, aceasta a fugit de la domiciliu inculpatului, lăsându-l pe minorul S.N., de numai 3 luni, în grija acestuia. După plecarea concubinei, inculpatul s-a ocupat singur de minor, ducându-l la 21 ianuarie 2005 la dispensarul comunal pentru vaccinare, ocazie cu care s-a constatat că minorul era dezvoltat corespunzător vârstei și părea bine îngrijit.

La 17 februarie 2005, în jurul orelor 14, inculpatul S.S. s-a prezentat la postul de Poliție Roșii Munți, unde a anunțat decesul copilului.

Din raportul de autopsie din dosarul de urmărire penală și expertiza medico-legală efectuată în faza de judecată la fond, rezultă că S.N., copil de 3 luni, prezenta la cap o leziune care i-a determinat decesul, provocată, probabil, prin lovire directă cu corp contondent, cu 2 - 3 zile anterior decesului; expertiza medico-legală nu exclude producerea acestei leziuni prin cădere; copilul mai prezenta și alte urme de lovituri la față, cu privire la care experții sunt siguri că au fost produse prin lovituri repetate și că singurul care a putut aplica loviturile este inculpatul.

Prin urmare, instanța a reținut că inculpatul și-a lovit în mod repetat, în zona capului și a feței, copilul, în vârstă de 3 luni, pe care îl avea în îngrijire exclusivă, iar apoi l-a lăsat să moară, fapt care s-a și întâmplat după 2 - 3 zile de la primirea loviturii celei mai dure, la cap.

Instanța de fond a găsit întemeiată cererea formulată de procuror, de schimbare a încadrării juridice, prin reținere agravantei prevăzute de art. 175 lit. d) C. pen., pe considerentul că un copil în vârstă de 3 luni se află într-o stare de neputință de a se apăra, iar inculpatul a profitat de acesta stare, pe fondul consumului de alcool, care i-a agravat tulburările de care suferă, reținându-se totodată că acesta era o persoană violentă.

Împotriva acestei sentințe, inculpatul S.S. a declarat în termen legal, apel, solicitând, în principal achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de ucidere din culpă art. 178 alin. (1) C. pen. și în fine, reducerea pedepsei.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia penală nr. 37/A din 28 mai 2010, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că:

Din ansamblul probator administrat în cauză a rezultat cu certitudine că - inculpatul și nu o altă persoană - este autorul leziunilor care au fost constatate cu prilejul autopsiei victimei, inclusiv a hematomului subdural care a provocat paralizia sistemului nervos central cu consecința morții copilului. Totodată, s-a reținut că numărul, intensitatea loviturilor aplicate de inculpat victimei, zona vizată, combinate cu fragilitatea fizică a subiectului pasiv, sunt aspecte obiective care demonstrează că, pe plan subiectiv, inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma intenției indirecte și, sub nicio formă, din culpă.

Cu privire la individualizarea pedepsei s-a apreciat că pedeapsa de 20 de ani închisoare este aptă și în măsură să satisfacă reeducarea inculpatului.

Împotriva acestei din urmă decizii, inculpatul S.S., a declarat, în termen legal, prezentul recurs, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., într-un prim subsidiar schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 - 175 lit. c) și d) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 178 C. pen., întrucât nu ar fi avut intenția de a ucide, și aplicarea unei pedepse în raport cu acesta nouă încadrare; într-un al doilea subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei, pe care o apreciază ca fiind prea aspră.

Recursul nu este nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că instanța de fond - confirmată de instanța de apel - a stabilit că încadrarea juridică dată faptei a fost cea legală iar pedeapsa corect individualizată, menită să asigure realizarea funcției educativ-preventive, avându-se în vedere periculozitate ridicată, împrejurările în care fapta a fost comisă precum și urmările acesteia.

Solicitarea inculpatului de schimbarea a încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 178 C. pen. nu poate fi primită.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că inculpatul a lovit victima (copil în vârstă de 3 luni) în mod repetat, în zone vitale, acționând cu intenție indirectă în suprimarea vieții victimei și că, deși nu a urmărit rezultatul faptei sale, a acceptat posibilitatea producerii lui; astfel, fapta săvârșită de de inculpatul S.S. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat (asupra unei rude apropiate - fiul său, în vârstă de 3 luni - în neputință de a se apăra) și nu pe cele ale infracțiunii de ucidere din culpă.

Verificând hotărârile atacate, respectiv, actele și lucrările de la dosar, Înalta Curte constată că atât instanța de fond cât și cea de apel au făcut o corectă apreciere a criteriilor de individualizare a pedepsei aplicate, acordând - în condițiile art. 72 C. pen. - semnificația cuvenită atât pericolului social concret al faptei reținute în sarcina inculpatului cât și datelor ce caracterizează persoana acestuia - cunoscut cu antecedente penale - recidivă post executorie (art. 37 lit. b) C. pen.) în prezent, arestat în altă cauză.

Așa fiind o reindividualizare a pedepsei, astfel cum solicită recurentul inculpat, nu se justifică, aceasta fiind stabilită la cuantum situat totuși, semnificativ sub maximul special (25 ani închisoare) necesar și suficient realizării dublei finalități a pedepsei (art. 52C. pen.) - reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Față de considerentele ce precedă, avându-se în vedere și faptul că, verificându-se decizia atacată în raport cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existența altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursul declarat în cauză să fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.S. împotriva Deciziei penale nr. 37/A din 28 mai 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și familie.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 700 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 iulie 2010.