ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4858/2012

Asupra conflictului negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. 44824/3/2011, reclamanta C. (fostă D.) L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC E. SA, înființarea unui sechestru asigurător asupra imobilului proprietatea debitoarei pârâte. În motivare, a arătat că pârâta SC E. SA refuză să-i achite drepturile salariale ce i se cuvin pentru perioada octombrie 2008-octombrie 2010, iar prezenta acțiune a promovat-o ca urmare a obținerii unor informații referitoare la acțiunile pârâtei de înstrăinare a patrimoniului societății. A precizat că a promovat acțiune având ca obiect drepturi bănești, cu termen de judecată la data de 22 februarie 2012, termen până la care este convinsă că pârâta nu va mai deține nici un bun în patrimoniu, iar posibilitatea de recuperare a sumelor ce i se cuvin va dispărea.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 591 C. proc. civ. Prin sentința civilă nr. 6239 din 14 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr. 44824/3/2011, Tribunalul București, s-a dezînvestit ca urmare a admiterii excepției necompetenței teritoriale și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova. În urma declinării, cauza a fost înregistrată sub nr. 5960/105/2011 pe rolul Tribunalului Prahova - secția civilă. Prin încheierea din data de 13 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul nr. 5960/105/2011 s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și înaintarea către Tribunalul București - secția a VIII-a în vederea constatării conflictului negativ de competență și a sesizării instanței competente pentru soluționarea acestuia.

În motivarea acestei soluții s-a reținut că o cerere având același obiect „înființare sechestru asigurător" a fost înregistrată de către reclamantă pe rolul Tribunalului Prahova în dosarul nr. 3982/105/2011, iar prin sentința civilă nr. 1073 din 24 mai 2011 instanța a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei către Tribunalul București. În urma verificărilor efectuate la nivelul secției constatându-se că dosarul nr. 3982/105/2011 nu a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe, s-au solicitat relații Tribunalului Prahova, care, urmare a solicitării acestei instanțe, la data de 15 mai 2012 a înaintat dosarul nr. 3982/105/2011 în vederea înregistrării acestuia, fără vreo referire la cauza nr. 44824/3/2011, în urma repartizării aleatorii fiind înregistrat sub numărul 25762/3/2012.

La termenul din data de 9 octombrie 2012 completul învestit cu soluționarea dosarului nr. 25762/3/2012 a înaintat-o instanței de mai sus și a dispus conexarea la prezenta cauză. Prin încheierea din 9 octombrie 2012 a Tribunalului București - secția a VlII-a conflicte de muncă și asigurări sociale învestit cu soluționarea dosarului nr. 44824/3/2011 a constatat ivit conflictul negativ de competență, și a înaintat cauza înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc.

civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului București competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente: Înalta Curte constată că reclamanta C. (fostă D.) L. a învestit instanța cu o cerere prin care a solicitat să se dispună înființarea unui sechestru asigurător asupra imobilului situat în Ploiești, aparținând pârâtei SC E. SA. Potrivit dispozițiilor art. 592 alin. (1) C. proc. civ. cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care judecă procesul.

Având în vedere caracterul imperativ al prevederilor legale anterior menționate și ținând cont că Tribunalului București este instanța care judecă acțiunea privind fondul pretențiilor reclamantei îndreptate împotriva pârâtei, aspect menționat expres de către reclamantă în motivarea cererii vizând înființarea sechestrului asigurător, înalta Curte constată că Tribunalul București este instanța competentă să soluționeze acțiunea promovată de reclamantă privind înființarea unui sechestru asigurător asupra imobilului proprietatea debitoarei pârâte. În consecință, față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 decembrie 2012