ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.06.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2959/2012

HOTĂRÂRE
13.06.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2959/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față:

Analizând actele și

lucrările dosarului, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la 21 februarie 2011

și precizată ulterior, la 23 iunie 2011, reclamantul B.N. a solicitat ca, în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale –

Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap să se dispună

anularea deciziilor din 29 aprilie 2010 și din 23 decembrie 2010, prin care i-a

fost modificat în mod nelegal gradul de handicap pentru afecțiunile de care

suferă.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că, deși a fost permanent încadrat în grad de handicap accentuat,

prin deciziile contestate s-a dispus fără temei acordarea gradului de handicap mediu,

ceea ce a determinat o vătămare a drepturilor sale recunoscute de legile pentru

protecția persoanelor cu handicap.

Hotărârea instanței de

fond

Curtea de Apel Pitești,

secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința

nr. 431 din 20 octombrie 2011, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată

de reclamant.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a avut în vedere că, din Anexa III la certificatul din 29

aprilie 2010, respectiv din”documentul de evaluare a persoanelor cu handicap care

necesită protecție socială”, rezultă că diagnosticul stabilit reclamantului și necontestat

de acesta, este acela de diabet insulino-dependent cu complicații microvasculare,

hipermetropie, retinopatie diabetică neproliferativă, iar în raport de acest diagnostic

și de valorile din buletinele de analiză, încadrarea reclamantului în gradul de

handicap mediu apare ca fiind legal stabilită în conformitate cu criteriile din

ordinul comun al M.M.F.E.S. și al M.S.P.

Astfel, s-a avut în vedere

că,potrivit acestor criterii legale, încadrarea în gradul de handicap accentuat,

cu deficiență funcțională accentuată se face numai pentru perioada necesară echilibrării”în

formele dezechilibrate metabolic,instabile, cu/fără fenomene de decompensare metabolică

(tip hipoglicemic-cetocetonic)” și acesta este motivul pentru care reclamantul a

fost încadrat în grad de handicap accentuat în perioadele anterioare, ceea ce nu

s-a mai justificat la data revizuirii certificatului medical, față de starea funcțională

dovedită de actele medicale prezentate în vederea stabilirii gradului de handicap.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs reclamantul B.N., solicitând ca, în temeiul dispozițiilor

art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în

sensul admiterii acțiunii, anulării deciziei din 25 decembrie 2010 și obligării

pârâtului să emită o nouă decizie pentru încadrarea sa în gradul de handicap accentuat.

În primul motiv de recurs,

invocat în baza prevederilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., s-a susținut că, hotărârea

instanței de fond cuprinde o motivare superficială, fără analizarea actelor medicale

prezentate cu privire la afecțiunile de care suferă recurentul-reclamant și a criteriilor

din Anexa la ordinul M.M.F.E.S., care permit încadrarea acestuia în gradul de handicap

accentuat.

Prin cel de-al doilea

motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul

a susținut că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal și a fost

pronunțată cu aplicarea greșită a legii, deoarece gradul de handicap nu a fost stabilit

în conformitate cu procedura prevăzută prin ordinul din 1 noiembrie 2010, care impunea

întocmirea unui raport de reevaluare a stării sale de sănătate de către o comisie

de experți din cadrul Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.

Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând actele și lucrările

dosarului,în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt și de

drept relevante

Prin decizia nr.

10491 din 23 decembrie 2010 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor

Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale

a fost respinsă contestația formulată de recurentul-reclamant B.N. împotriva certificatului

din 29 aprilie 2010, prin care Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte

cu Handicap Argeș, a dispus încadrarea în gradul de handicap mediu, în baza criteriilor

medico-psihosociale aprobate prin ordinul al M.M.F.E.S. și ordinul al M.S.P.

Instanța de fond a constatat

greșit legalitatea acestei decizii, care nu corespunde gradului de deficiență funcțională

a recurentului-reclamant,dovedită cu actele medicale depuse la dosar și nici criteriilor

medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap.

Din biletele de ieșire

din spital întocmite la 20 ianuarie 2010 și respectiv, la 8 martie 2010 de Spitalul

Județean Argeș rezultă că recurentul-reclamant prezintă ca diagnostic principal

diabet mellitus tip 1 cu complicații microvasculare multiple, iar ca diagnostice

formulare libere următoarele: DZ insulinonecesitant. Neuropatie diabetică. Retinopatie

Diabetică: AVC Ischemic. ACM stg. Microlitiază renală. Dislipidemie. Angor pectoris.

În considerarea aceleiași

situații medicale și în aplicarea acelorași criterii medico-psihosociale pe baza

cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, aprobate prin ordinul nr. 762/2007

al M.M.E.F.S. și Ordinul nr. 1992/2007 al M.S.P.,recurentul-reclamant a fost încadrat

în gradul de handicap accentuat prin deciziile din 20 iulie 2009 și din 14

august 2008, pentru perioada anterioară deciziei contestate,prin care a fost schimbată

încadrarea în grad de handicap mediu.

Instanța de fond a preluat

fără temei apărările invocate de intimata-pârâtă, reținând că, potrivit criteriilor

prevăzute de Anexa nr. 1,încadrarea în gradul de handicap accentuat se dispune în

formele dezechilibrate metabolic, instabile, cu/fără fenomene de decompensare metabolică

(de tip hipo-glicemic-cetocetonic) necomplicate, pentru perioada necesară echilibrării,

deși evoluția afecțiunilor diagnosticate recurentului-reclamant nu s-a caracterizat

printr-o echilibrare a funcțiilor metabolice de natură să determine schimbarea încadrării

în gradul de handicap mediu.

De altfel, nici în cuprinsul

deciziei contestate nu s-a reținut schimbarea parametrilor funcționali care să justifice

încadrarea recurentului-reclamant în gradul de handicap mediu,prevăzut de criteriile

legale susmenționate, pentru formele care se pot echilibra din punct de vedere glicemic

și necesar de insulină repartizat în trei reprize.

În consecință, starea

de sănătate a recurentului-reclamant la data emiterii deciziei nr. 10491 din 23

decembrie 2010 impunea menținerea încadrării în gradul de handicap accentuat, stabilită

și în perioada anterioară,nu numai pentru deficiența cauzată de afectarea funcțiilor

metabolice prin diagnosticul principal, de diabet mellitus tip 1 cu complicații

microvasculare multiple,dar și în considerarea celorlalte afecțiuni dovedite prin

actele medicale depuse la dosar.

Conform documentației

medicale depuse la dosar, recurentul-reclamant prezintă complicații specifice, pentru

care se află în incapacitate tranzitorie de desfășurare a oricărei activități profesionale

pe perioada necesară echilibrării metabolice, stabilirii necesarului de insulină

și de hidrați de carbon, necesitând ajutor din partea familiei pentru respectarea

regimului alimentar și administrării la timp a cantității de insulină, ceea ce corespunde

unei deficiențe accentuate.

Soluția instanței de recurs

și temeiul juridic al acesteia.

Pentru considerentele

expuse, se constată că recurentul-reclamant a dovedit îndeplinirea condițiilor prevăzute

de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prin vătămarea drepturilor sale recunoscute

de Legea nr. 448/2006 ca urmare a întocmirii nelegale a deciziei din 23

decembrie 2010, menținută în mod greșit de instanța de fond prin respingerea ca

neîntemeiată a acțiunii în anulare.

În consecință, în baza

dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs și va modifica hotărârea atacată,în

sensul că, va admite acțiunea formulată de reclamantul B.N., va anula decizia

din 23 decembrie 2010 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor

Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale

și va obliga comisia pârâtă să emită o nouă decizie privind încadrarea recurentului-reclamant

în gradul de handicap accentuat.

Față de soluția dată recursului

prin admiterea motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., nu se mai impune a fi examinată critica din recurs privind încălcarea prevederilor

ordinului din 1 noiembrie 2010, care nu este aplicabil în cauză față de obiectul

său de reglementare și anume, procedura de reevaluare de către Comisia Superioară

de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap ca urmare a recomandărilor cuprinse

în documentele întocmite în urma unor acte de control dispuse prin ordin al ministrului

muncii, familiei și protecției sociale sau în situația în care comisia se sesizează

din oficiu în cazul eliberării unor certificate de încadrare în grad de handicap

fără respectarea prevederilor legale.

Admite recursul declarat

de B.N. împotriva sentinței civile nr. 431 din 20 octombrie 2011 a Curții de Apel

Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică hotărârea atacată

în sensul că admite acțiunea.

Anulează decizia din 23

decembrie 2010 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte

cu Handicap.

Obligă pârâta să emită

o nouă decizie privind încadrarea reclamantului în gradul de handicap accentuat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 iunie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-06-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3718/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios a
ÎCCJ 2012-10-31
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4467/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul I.G. a solic
ÎCCJ 2009-10-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4302/2009
senzoriale, subcap. I- Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor vederii. Drept urmare efectuarea unei expertize medico-legale nu ar fi putut stabili decât bolile de care suferă recurentul-reclamant, ceea ce de fapt dovedește c
ÎCCJ 2012-12-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5146/2012
ătoare nevoilor identificate și în permanentă evoluție a persoanelor cu handicap, precum și de a retrage acest sprijin persoanelor care nu îl mai necesită, orientând resursele spre acea categorie de beneficiari care are mai mare nevoie de s
ÎCCJ 2011-11-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5708/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal reclamantul B.M.D. a solicitat în cont
Sursă