ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2400/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 9 octombrie 2007, reclamantul R.M. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative să-i transmită în scris, în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, o ofertă de despăgubire pentru contravaloarea terenului, la care era îndreptățit, conform Legii nr. 44/1994. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că are calitatea de veteran de război și că pârâtul a refuzat nejustificat să soluționeze petiția sa înregistrată sub nr. X din 16 august 2007, referitoare la recunoașterea dreptului la despăgubirea prevăzută de art. 13 alin. (3) și (4) din Legea nr. 44/1994.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca inadmisibilă prin sentința civilă nr. 2927 din 20 noiembrie 2007, reținând că atribuția de a stabili despăgubirile revine prefectului județului și că reclamantul s-a adresat greșit Ministerului pârât înainte de a obține un ordin emis în baza art. 6 din H.G. nr. 1217/2003 pentru suma cuvenită. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul și a solicitat casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică. Recurentul a susținut că soluția de respingere a acțiunii încalcă dreptul său de proprietate constituit prin sentința civilă nr. 871 din 23 septembrie 1998 pronunțată de Curtea de Apel București și care nu a fost executată din cauza lipsei de teren disponibil, astfel cum i s-a comunicat prin adresa din 26 martie 1999 a Primăriei Municipiului București.

De asemenea, recurentul a susținut că fost încălcat dreptul la apărare, pentru că nu i-a fost comunicată întâmpinarea depusă de intimat și că instanța de fond nu a avut în vedere prevederile Ordonanței Guvernului nr. 27/2002, conform cărora, petiția sa trebuia trimisă autorității competente în termen de 5 zile, dacă se constata că a fost greșit îndreptată și aceasta cu atât mai mult cu cât, prefectul este subordonat direct al Ministrului Internelor și Reformei Administrative. Analizând acele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 13 din Legea nr. 44/1994 republicată, cu modificările și completările ulterioare, veteranii de război beneficiază de împroprietărirea cu 500 m.p.

pentru loc de casă sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil extravilan, iar în cazul în care, din cauza deficitului de teren nu au putut fi împroprietăriți, vor fi despăgubiți cu o sumă ce reprezintă contravaloarea terenului la care erau îndreptățiți conform legii, luându-se în considerare la stabilirea cuantumului despăgubirilor valoarea terenului la data atribuirii, urmând ca plata să fie suportată din bugetul de stat. Pentru aplicarea acestor prevederi legale, în art. 6 din Normele metodologice aprobate prin H.G.

nr. 1217/2003 s-a prevăzut că prefectul județului, respectiv al Municipiului București, dispune prin ordin emis în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991, republicată, alocarea despăgubirilor în limita sumelor transferate de la bugetul de stat, în termen de 30 de zile de la data deschiderii creditelor bugetare, sumele necesare fiind acordate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, plata efectuându-se prin prefecturile județene și respectiv, Prefectura Municipiului București. Față de această reglementare, instanța de fond a constatat corect că Ministerul intimat nu are competența legală să transmită recurentului o ofertă de despăgubire, ci doar să aloce sumele de bani necesare la solicitarea prefectului, care dispune alocarea despăgubirilor prin ordin emis conform art. 36 din Legea nr. 18/1991, republicată.

În consecință, soluția instanței de fond nu încalcă dreptul recunoscut recurentului în art. 13 din Legea nr. 44/1994, republicată, constatând numai că, anterior emiterii de către prefect a ordinului pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor cuvenite acestuia în calitate de veteran de război, nu se poate reține existența unui refuz nejustificat al intimatului de a-i soluționa favorabil cererea de transmitere a ofertei de despăgubire. Celelalte critici formulate de recurent sunt de asemenea nefondate, întrucât necomunicarea unei copii a întâmpinării nu a fost de natură să-i vatăme dreptul la apărare, iar prevederile Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 nu erau aplicabile în cauză față de obiectul cererii de chemare în judecată.

Recurentul a susținut fără temei că instanța de fond nu a avut în vedere că Prefectul este subordonat direct al Ministrului, dat fiind că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 340/2004, Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și nu al Ministrului Internelor și Reformei Administrative. Pentru motivele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de R.M. împotriva sentinței civile nr. 2927 din 20 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 iunie 2008.