ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2209/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanta B.I. Limited Nicosia a chemat-o în judecată pe pârâta SC S.P. SA, solicitând anularea hotărârii nr. 1 a adunării generale extraordinare a acționarilor SC S.P. SA din 22 iulie 2010, publicarea și menționarea hotărârii judecătorești în Registrul Comerțului, conform art. 132 alin. (10) din Legea nr. 31/1990, cu cheltuieli de judecată, acțiunea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. 117 2 , art. 125, art. 127, art. 129 din Legea nr. 31/1990, art. 225, art. 243 din Legea nr. 297/2004 și Regulamentul C.N.V.M. nr. 6/2009.

Tribunalul Neamț, secția comercială și de contencios administrativ, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă, prin sentința civilă nr. 33/COM/CC, reținând următoarele: Termenul de 5 zile prevăzut de art. 243 alin. (5) din Legea pieței de capital nr. 297/2004 a fost respectat, întrucât prin adresa din 11 iunie 2010, pârâta a comunicat reclamantei documentele ce urmau dezbătute în adunarea generală din data de 22 iulie 2010, iar documentele și materialele în formative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi s-au putut consulta la sediul societății începând cu data de 19 iulie 2010. Față de motivul întemeiat pe prevederile art. 117 2 din Legea nr. 31/1990 privind încălcarea normelor privind publicarea convocatorului adunării prin publicarea pe pagina de internet a societății, instanța reține că este nefondat, întrucât dispozițiile textului menționat nu sunt imperative, neîndeplinirea lor neatrăgând nulitatea hotărârii adoptate.

În legătură că nerespectarea termenului de 48 ore pentru depunerea procurilor speciale de reprezentare, instanța a constatat că toate procurile speciale au fost depuse în termenul prevăzut de art. 25 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. Astfel procurile B.I. Limited, SC M. SRL, SC L.R. SRL au fost înregistrate la sediul societății la 20 iulie 2010 și cum adunarea generală a fost convocată pentru 22 iulie 2010, a fost respectat termenul de 48 ore înainte de adunarea generală. Instanța a reținut că au fost respectate și prevederile art. 129 din Legea nr. 31/1990, fiind aleși trei secretari, care au informat adunarea cu privire la prezența acționarilor și a capitalului social pe care îl reprezintă fiecare, conform procesului-verbal existent la dosar.

În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990, legiuitorul a prevăzut expres sancțiunea în caz de încălcare a dispoziției, în sensul că acționarul vinovat de încălcarea acestor dispoziții este răspunzător de daunele produse societății, neafectând valabilitatea hotărârii adunării generale. Apelul declarat de reclamantă, împotriva sentinței primei instanțe, a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 4/2011 din 06 octombrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Raportat la analiza motivelor de apel, instanța de apel a constatat că h otărârea nr. 1 a adunării generale extraordinare a acționarilor SC S.P.

SA nu este contrară legii, considerentele pentru care a fost respinsă acțiunea de către prima instanță fiind legale, toate textele de lege invocate fiind aplicate corect. Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fondul cauzei admiterea acțiunii, invocând dispozițiile art. 299, art. 304 pct. 9 C. proc. civ., art. 132, art. 117 2 , art. 129 din Legea nr. 31/1990. A susținut în recursul său că hotărârea este nelegală fiind pronunțată cu aplicarea greșită a normelor care reglementează publicitatea și constituirea adunărilor generale cu referire la art. 117 2 din Legea nr. 31/1990, art. 6 din Regulamentul C.N.V.M.

nr. 6/2009, art. 132 din Legea nr. 31/1990. A susținut, de asemenea, că instanța de apel a aplicat greșit legea privind calculul termenelor speciale invocate, respectiv art. 125 din Legea nr. 31/1990, intimata-reclamantă depunând procura chiar la 22 iulie 2010, nefiind respectate dispozițiile art. 101 C. proc. civ. Prin cel de-al treilea motiv a susținut că instanța a interpretat greșit normele care reglementează conflictul de interese în materie comercială, refuzând aplicarea dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 31/1990. Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, răspunzând fiecărui motiv invocat de recurentă și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Conform art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. hotărârea atacată poate fi modificată dacă a fost dată cu aplicarea greșită a legii, această ipoteză vizând situațiile în care, consecință a unei interpretări eronate a legii, instanța a aplicat greșit un text de lege. Invocând această dispoziție legală recurenta, a avut în vedere în primul motiv de recurs aplicarea greșită a art. 117 2 din Legea nr. 31/1990, art. 6 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 6/2009, în sensul că instanța, reținând încălcarea normelor legale indicate, a refuzat aplicarea sancțiunii nulității.

Acest motiv nu poate fi primit, deoarece, corect instanța de apel a reținut că neefectuarea publicității pe pagina de internet nu a fost de natură să o prejudicieze pe reclamantă, întrucât pârâta a comunicat reclamantei documentele ce urmau să fie dezbătute în adunarea generală încă din 11 iunie 2010, adunarea generală fiind convocată în 22 iulie 2010, fiind respectat termenul de 5 zile prevăzut de art. 243 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, alin. (2) al art. 117 2 din Legea nr. 31/1990 neprevăzând sancțiunea nulității pentru necomunicarea documentelor pe pagina de internet. Ca urmare, Înalta Curte constată că instanța de apel a aplicat corect dispozițiile legale invocate prin acest motiv astfel că nu poate fi primită critica referitoare la refuzul instanței de a aplica sancțiunea nulității, ca urmare a nerespectării art. 117 2 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.

Se va respinge și cel de-al doilea motiv de recurs, vizând aplicarea greșită a art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, privind calculul greșit al termenului de 48 ore prevăzut de acest text de lege, deoarece corect instanța de apel a apreciat termenul luând în considerare data la care a fost convocată adunarea generală extraordinară a acționarilor, respectiv data de 22 iulie 2010, și data depunerii procurilor, respectiv data de 20 iulie 2010, în cauză nefiind vorba de termene libere. Dispozițiile art. 101 C. proc. civ. se aplică doar pentru termenele procedurale și privesc procedura de soluționare a litigiilor în instanța de judecată, neputând fi extinsă aplicarea acestuia și asupra dispozițiilor art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de recurs care vizează aplicarea greșită a art. 127 din Legea nr. 31/1990 cu trimitere la art. 132 din același act normativ, Înalta Curte reține că instanța de apel nu a refuzat aplicarea art. 132 din Legea nr. 31/1990, față de împrejurarea că art. 127 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 prevede că acționarul care contravine dispozițiilor art. 12 alin. (1) al aceluiași articol și care „într-o anumită operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei persoane, un interes contrar al aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune”, fiind răspunzător de daunele produse societății, dacă fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.

Este de netăgăduit că textul de lege menționat, respectiv art. 127 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 nu prevede sancțiunea nulității hotărârii adunării generale, în situația în care nu sunt respectate dispozițiile art. 127 alin. (1) al aceluiași act normativ, astfel că instanța de apel a aplicat corect textul de lege invocat. Constatând că hotărârea atacată este legală și la adăpost de orice critică, Înalta Curte, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta B.I. Limited Nicosia împotriva deciziei nr. 4/2011 din 06 octombrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 mai 2012.