ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 681/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

1.

Prin acțiunea introductivă înregistrată la data de 10 iunie 2008 pe rolul

Tribunalului Comercial Cluj reclamanta B.I.L. cu sediul în Nicosia Cipru a

solicitat, în contradictoriu cu pârâta

SC

S. SA Dej, anularea hotărârilor adoptate de adunarea generală extraordinară a

acționarilor SC S. SA din data de 23 aprilie 2008 respectiv pct. II.1, II.2,

II.3 și II.4 din hotărârile publicate în M. Of. al României partea a IV-a nr. 2895

din 26 mai 2008.

Potrivit susținerilor reclamantei

hotărârile ce fac obiectul acțiunii în anulare au fost adoptate cu încălcarea

legii și a actului constitutiv al societății, în condițiile în care materialele

supuse dezbaterii nu au fost prezentate acționarilor interesați care aveau

dreptul să le consulte conform art. 224 din Legea nr. 274/2004 privind piața de

capital.

În același sens, reclamanta invocă și

încălcarea prevederilor art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 republicat (L.S.C.)

arătând că publicarea unui convocator neexplicit și echivoc, care nu corespunde

exigențelor art. 117 alin. (6) din L.S.C. semnifică o încălcare premeditată a

drepturilor acționarilor de a vota în consecință de cauză.

din 13 noiembrie 2008 Tribunalul Comercial Cluj a respins ca neîntemeiată

acțiunea în anulare formulată de reclamantă reținând ca reglementările

specifice pieței de capital incidente în cauza de față, de statutul societății

pârâte de societate pe acțiuni tranzacționată pe o piață reglementată au fost

pe deplin respectate, convocatorul publicat în M. Of. cuprinzând ordinea de zi

și mențiunea expresă asupra posibilității acționarilor de a intra în posesia

materialelor informative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi.

Examinând convocatorul și din

perspectiva dispozițiilor art. 117 alin. (6) pretins încălcate, tribunalul constată

că acesta cuprinde punct cu punct, ordinea de zi propusă care ulterior a fost

dezbătută și votată în adunarea generală.

împotriva acestei sentințe a fost respins de Curtea de Apel Cluj, secția comercială

de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia civilă nr. 34 din 26

februarie 2009.

Răspunzând motivelor de apel

structurate pe încălcarea dispozițiilor art. 224 alin. (3) și ale art. 241 alin.

(1) din Legea nr. 297/2004, instanța de control judiciar constată că societatea

și-a îndeplinit toate obligațiile prevăzute de lege cu privire la dreptul de

informare al acționarilor prin publicitatea realizată prin convocator și prin

punerea la dispoziția acționarilor, la sediul său, a materialelor informative.

Faptul că intimata nu a comunicat reclamantei

prin fax sau e-mail actele și documentele solicitate, nu este reținut de

instanță ca o încălcare a obligației de informare câtă vreme această conduită

nu este prescrisă de o normă legală în raport de care să fie analizată.

Referitor la încălcarea dispozițiilor art.

241 alin. (1) din legea pieței de capital care impune cerința aprobării

prealabile de adunarea generală extraordinare a tranzacțiilor care depășesc 20%

din totalul activelor imobilizate, cerință pretins încălcată prin hotărârile adoptate,

instanța de apel, reține din verificarea raportului auditorului financiar

anexat, că interesele economice ale pârâtei nu au fost lezate, plafonul de 20%

din totalul activelor imobilizate nefiind atins.

reclamanta a declarat, în termen legal, recurs împotriva deciziei pronunțate de

Curtea de Apel solicitând casarea deciziei și a sentinței tribunalului și pe

fond admiterea acțiunii în anulare a hotărârilor adoptate de adunarea generală extraordinară

a acționarilor societății pârâte din data de 13 aprilie 2008 astfel cum au fost

individualizate în petitul acțiunii introductive.

Recurenta și-a întemeiat în drept recursul

pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sub

aspectul aplicării greșite a dispozițiilor art. 224 alin. (3) din Legea nr. 297/2004

și ale art. 241 din aceeași lege privind piața de capital.

În argumentarea criticilor formulate

recurenta a susținut că principiul informării statuat în art. 224 din Legea

pieței de capital este absolut, iar publicarea convocatorului nu echivalează cu

informarea atâta timp cât intimata nu a făcut dovada existenței materialelor

informative în perioada anterioară adunării.

În ceea ce privește transmiterea

materialelor solicitate, prin poștă, recurenta consideră că textul de lege nu

distinge asupra modalității de diseminare a documentelor și ca atare nici

instanța nu o poate face impunând prezența la sediul societății.

Referitor la încălcarea art. 241,

recurenta susține că din cuprinsul hotărârilor adoptate rezultă că

administratorii sunt împuterniciți să decidă încheierea actelor de dobândire a

unor active, până la valoarea plafonului de 3.800.000 euro și de înstrăinare,

până la valoarea plafonului de 5.000.000 euro, iar un calcul simplu pornind de

la datele publicate pe site-ul M.F.P. impune concluzia că valoarea plafoanelor

aprobate depășește procentul de 20% din totalul activelor imobilizate minus

creanțele.

controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate,

constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează.

Este incontestabilă obligația pentru societățile

tranzacționate pe piața de capital să asigure toate facilitățile și informațiile

necesare care să permită acționarilor să-și exercite dreptul de vot în

cunoștință de cauză.

Potrivit art. 136 alin. (3) din

Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M., documentele, materialele informative se

pun la dispoziția acționarilor pe website-ul emitentului sau la sediul acestuia

precum și în alte locuri ce pot fi stabilite de emitent și precizate în

convocator.

Or, în cauză, așa cum corect a

apreciat și instanța de apel, dispozițiile susmenționate au fost pe deplin

respectate, în condițiile în care convocatorul publicat în vedere ținerii

adunării cuprinde toate informațiile impuse de art. 117 alin. (6) din Legea

societăților comerciale referitoare la data adunării, ordinea de zi cu

menționarea ei explicita precum și precizarea că documentele informative aferente

problemelor incluse pe ordinea de zi vor fi disponibile și se vor putea consulta

și procura, contra cost, începând cu 14 aprilie 2008 de luni până vineri între

orele 10-16 la sediul societății.

Chestiunea pusă în discuție de

recurentă în sensul că societatea nu a făcut dovada că materialele informative

se aflau la sediul său potrivit celor menționate în convocator, pornește de la

o ipoteză falsă în raport de textul de lege pretins încălcat, și reprezintă în

realitate o încercare de răsturnare a sarcinii probei deoarece, în măsura în

care, s-a prezentat la sediul societății pentru a obține documentele și acestea

nu i-au fost puse la dispoziție pentru că nu existau, sarcina probei îi

revenea.

Or, recurenta nu a susținut că s-ar fi

aflat într-o asemenea situație, și de altfel, această susținere este formulată

pentru prima dată în recurs, caracterul ei de circumstanță fiind evident.

Celelalte aspecte invocate de

recurenta referitoare la obligația societății de a-i transmite documente prin

fax sau prin poștă, nu relevă nicio încălcare a dreptului la informare câtă vreme,

conform convocatorului acționarii au fost încunoștiințați în mod explicit asupra

posibilității de a consulta sau de a-și procura documentele informative la

sediul societății stabilindu-se pentru aceasta și un interval de timp absolut

rezonabil.

Altfel spus, punerea la dispoziție

acționarilor a documentelor informatice la sediul emitentului se circumscrie

întrutotul obligației instituite de legea pieței de capital și Regulamentul C.N.V.M.

în sarcina emitentului cu privire la dreptul de informare.

Referitor la încălcarea dispozițiilor art.

241 din legea pieței de capital, Curtea observă că acest motiv de anulare nu a

fost invocat prin acțiunea introductivă de instanță, el fiind formulat pentru

prima dată ca motiv de apel în fața instanței de control judiciar.

Este adevărat că instanța de apel l-a

examinat și dezlegarea dată este corectă, dar se impunea în condițiile în care

această încălcare apare ca o cerere nouă care nu se constituia într-un motiv de

ordine publică să nu fie luat în considerare față de dispozițiile art. 294 alin.

(1) C. proc. civ.

În acest context legal, Curtea

apreciază că reluarea acestei critici în recurs depășește limitele investirii

stabilite prin cererea de chemare în judecată, și prin urmare această critică

nu va fi primită deoarece s-ar încălca dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc.

civ.

Pentru rațiuni mai sus înfățișate

Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge prezentul

recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta B.I.L. Nicosia împotriva Deciziei civile nr. 34 din 26

februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19

februarie 2010.