ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 737/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 737/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
recursului de față;
Din examinarea
actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința
nr. 130 din data de 22 februarie 2010 pronunțată de
Tribunalul Prahova s-a respins prescripția dreptului material la acțiune
al
reclamantei SC Z.C. SRL București invocată de pârâta T.G.R.E.I.
ROMÂNIA și s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantă,
obligând pârâta să plătească reclamantei suma de 151.193,66 lei, rest lucrări
conform facturii nr. 4393008/02 din 16 noiembrie 2005 și 39.764,53 lei dobândă
aferentă calculată de expert pentru perioada 04 octombrie 2006-04 octombrie
2009.
Curtea de Apel
Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 82
de la 16 septembrie 2010, a anulat ca netimbrat apelul formulat de pârâta SC
T.G.R.E.I. ROMÂNIA în contradictoriu cu intimata reclamanta SC Z.C. SRL,
reținând că apelanta nu a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de
2317,50 lei și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei, deși a fost citată cu
această mențiune, așa cum reiese din măsurile dispuse de complet și din dovada
de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 13 din dosar, apelanta fiind
înștiințată de această obligație cu mai mult de
două luni înainte de acest
termen.
Împotriva acestei decizii, pârâta T.G.R.E.I.
ROMÂNIA
a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate
și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Motivul
de nelegalitate invocat este art. 304 punct 9 C. proc. civ
.
În
argumentarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că este în posesia ordinului
de plată care atestă achitarea taxei de timbru încă de la
8 septembrie 2010, fiind, însă, în imposibilitate
obiectivă de a-l prezenta
instanței de apel.
Înalta Curte,
luând în examinare cu prioritate, chestiunea
timbrajului,
reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la
art.
20 alin. (1) și (2) din aceeași lege, taxele de timbru se depun anticipat sau
până la termenul de judecată stabilit de instanță.
Potrivit
prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a
legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va
fi anulată ca netimbrată.
În speță, pârâta a fost citată cu mențiunea
achitării taxei judiciare de
timbru, potrivit dovezilor aflate la
dosarul cauzei (fila 12 dosar ICCJ), iar, până la termenul de judecată stabilit
pentru soluționarea recursului, nu a depus dovada achitării taxei de timbru și
a timbrului judiciar în cuantumul stabilit.
Constatând că
recursul nu a fost timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de
Înalta Curte, 17 februarie 2011, pentru când procedura de citare a fost legal
îndeplinită, iar în cauză nu operează scutirea legală de obligația timbrării,
înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3)
din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice
de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G. nr. 32/1995
modificată și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâtă.
Față de
considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte
va anula recursul declarat de pârâta T.G.R.E.I. ROMÂNIA împotriva deciziei nr. 82
de la 16 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția
comercială și de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Anulează
recursul declarat de pârâta T.G.R.E.I.
ROMÂNIA
împotriva deciziei nr. 82 de la
16 septembrie 2010 pronunțată de Curtea
de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal ca
netimbrat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 17 februarie 2011.