ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2732/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2732/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
În baza actelor și lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 480 din 30 septembrie 2011 Tribunalul Maramureș a respins
cererile de schimbare a încadrării juridice dată faptei inculpatului-parte
civilă R.I. din infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 175 alin.
(1) lit. i) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174
C. pen., în infracțiunea prev. de art. 182 C. pen. cu aplica art. 73 lit. b) C.
pen. și în infracțiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 175 alin. (1)
lit. i) C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen.
A condamnat inculpatul-parte civilă R.I.,
la: 4 ani 6 luni închisoare pentru tentativă la infracțiunea de omor prev. de
art. 20 C. pen. rap. la art. 174 C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen. și a
art. 76 lit. b) C. pen. după schimbarea încadrării juridice din tentativă la
infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 175 alin.
(1) lit. i) C. pen. cu interzicerea pe o perioadă de 2 ani a drepturilor prev.
de art. 64 lit. a), b) C. pen.
Cu consecințele prev. de art. 71, 64
lit. a), b) C. pen.
A condamnat inculpatul-parte civilă G.I.,
la: 700 RON amendă pentru infracțiunea de lovire prev. de art. 180 alin. (2) C.
pen.
A atras atenția acestuia asupra prev.
art. 63
1
C. pen.
A obligat inculpatul-parte civilă R.I.
să plătească Spitalului Județean de Urgență „Dr. C.O." Baia Mare suma de
1.341,33 RON - cheltuielile de spitalizare ale inculpatului-parte civilă G.I.
A obligat inculpatul-parte civilă R.I.
să plătească Spitalului de Pneumoftiziologie Baia Mare suma de 2.484,57 RON cu dobânda
legală calculată de la data rămânerii definitive a sentinței până la plata integrală
a debitului cu același titlu.
A obligat inculpatul-parte civilă R.I.
să achite Serviciului Județean de Ambulanță Maramureș suma de 483,72 RON cu dobânda
legală calculată de la data rămânerii definitive a sentinței până la plata în totalitate
a debitului - cheltuielile de asistență medicală ale inculpatului-parte civilă G.I.
A obligat inculpatul-parte civilă R.I.
să plătească Spitalului Municipal Sighetu Marmației suma de 161,58 RON cu dobânda
legală calculată de la data rămânerii definitive a sentinței până la plata în totalitate
a debitului - cheltuielile de spitalizare ale inculpatului-parte civilă G.I.
În temeiul art. 14 C. proc. pen. și a
art. 998 C. civ., a obligat inculpatul-parte civilă R.I. să achite inculpatului-parte
civilă G.I. suma de 4.650 RON - despăgubiri pentru daune materiale și contravaloarea
în lei de la data plății a 1.875 euro - despăgubiri pentru daune morale.
În baza art. 14 C. proc. pen. și a
art. 998 C. civ., a obligat inculpatul-parte civilă G.I. să plătească inculpatului-parte
civilă R.I. suma de 1.350 RON - despăgubiri pentru daune morale.
A respins cererea inculpatului-parte civilă
R.I. de obligare a inculpatului-parte civilă G.I. la plata de despăgubiri pentru
daune materiale.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen., a
confiscat în favoarea statului toporul corp delict având dimensiunile de 71,6 x
4 x 2 cm la mâner și de 20 x 10,5 x 4,8 cm la lamă înregistrat la poziția nr. XX/2010
în Registrul de corpuri delicte al acestei instanțe.
A compensat cheltuielile judiciare suportate
de inculpatul-parte civilă R.I. și de inculpatul-parte civilă G.I.
În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc.
pen., a obligat inculpatul-parte civilă R.I. să plătească statului suma de 585 ron
- cheltuieli judiciare și pe inculpatul-parte civilă G.I. să achite statului suma
de 385 RON cu același titlu.
Pentru a pronunța această sentință instanța
de fond a reținut, în esență, că în seara zilei de 31 august 2009 în timp ce inculpatul-parte
civilă R.I. se afla la locuința sa situată în comuna B. la locul numit „P."
(compusă dintr-o cameră și un grajd) inculpatul-parte civilă G.I. s-a deplasat la
acesta împreună cu fratele său G.V. unde părțile au consumat băuturi alcoolice,
apoi inculpatul-parte civilă G.I. i-a adresat injurii fratelui inculpatului-parte
civilă R.I. (care nu era prezent în acel loc). Inculpatul-parte civilă R.I. i-a
solicitat să plece de la locuința sa, însă acesta l-a lovit cu pumnul la nivelul
feței și a toracelui și s-a căutat prin buzunare, generând temerea că intenționează
să scoată un cuțit. Inculpatul-parte civilă G.I. a plecat de la locuința celuilalt
inculpat-parte civilă, însă acesta din urmă a luat un topor și l-a urmărit câțiva
metri pe terenul său și i-a aplicat cu acesta mai multe lovituri la nivelul capului
și a coastelor în urma cărora inculpatul-parte civilă G.I. a ajuns în stare de inconștiență.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală
din 13 din 10 mai 2011 întocmit de I.M.L. Cluj-Napoca (avizat de Comisia de avizare
și control a actelor medico-legale din cadrul aceluiași institut), inculpatul-parte
civilă G.I. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 38-40 de zile de
îngrijiri medicale și i-au pus în pericol viața.
Din certificatul medico-legal din 4 septembrie
2009 întocmit de Cabinetul medico-legal Sighetu Marmației rezultă că inculpatul-parte
civilă R.I. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile
de îngrijiri medicale (în regiunea zigomatică stângă și a obrazului stâng excoriații
acoperite cu cruste brune pe fond echimotic și tumefiat pe o suprafață totală de
6,5/4 cm, infraorbital stâng o echimoză de culoare violacee închisă cu margini gălbui
pe o suprafață de 6/4 cm cu un hematom fluctuent cu diametrul de 3/2 cm în posibilă
resorbție, în treimea mijlocie și inferioară a hemitoracelui drept pe fața laterală
și posterioară două zone echimotice violacee cu margini gălbui-verzi pe suprafețe
de 8/4 și 6/4 cm, traumatism facial stâng, contuzie forte toracică la nivelul hemitoracelui
drept).
Fapta inculpatului-parte civilă R.I. constituie
tentativă la infracțiunea de omor prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 C.
pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen.
S-a înlăturat aplicarea în cauză a prev.
art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., întrucât fapta s-a comis pe terenul acestui
inculpat-parte civilă și în prezența doar a martorului G.V., nu s-a comis cu intenția
de a fi auzită sau văzută într-o reuniune de mai multe persoane sau prin mijloace
cu privire la care acesta să își fi dat seama că fapta sa ar putea ajunge la cunoștința
publicului.
S-a reținut în favoarea celui de-al doilea
inculpat-parte civilă circumstanța atenuantă a scuzei provocării prev. de art. 73
lit. b) C. pen. (cu un grad de culpă al inculpatului-parte civilă G.I. de 25% raportat
la atitudinea acestuia care în prealabil comiterii faptei de către inculpatul-parte
civilă R.I. i-a adresat injurii fratelui acestuia și i-a aplicat acestui inculpat-parte
civilă mai multe lovituri la nivelul feței și a toracelui, s-a căutat prin buzunare
generând temerea că intenționează să scoată și un cuțit).
Pe cale de consecință, reținând în favoarea
inculpatului-parte civilă R.I. această circumstanță atenuantă, s-a respins cererea
de schimbare a încadrării juridice în tentativă la infracțiunea de omor prev. de
art. 20 C. pen. rap. la art. 174 C. pen. rap. la obiectul folosit pentru a comite
fapta (un topor), la zonele vitale asupra cărora a acționat (cap, coaste) și la
împrejurarea că i-a aplicat inculpatului-parte civilă G.I. mai multe lovituri cu
acest obiect, fapta sa nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
vătămare corporală gravă prev. de art. 182 C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C.
pen., ci constituie tentativă la infracțiunea de omor, toate aceste elemente evidențiind
intenția sa de a-i suprima viața celuilalt inculpat-parte civilă.
Fapta sa nefiind comisă în loc public s-a
apreciat că, nu constituie nici tentativă la infracțiunea de omor calificat prev.
de art. 20 C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplic. art. 73
lit. b) C. pen.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului-parte
civilă tribunalul a avut în vedere gradul de pericol social al faptei comise (dat
de modalitatea în care a fost săvârșită, de faptul că acesta a fost provocat de
celălalt inculpat-parte civilă și de urmarea produsă - leziuni corporale care i-au
pus în pericol viața) și al acestuia (nu are antecedente penale, și-a recunoscut
doar în parte fapta).
Fapta inculpatului G.I. întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.
La individualizarea pedepsei tribunalul
a avut în vedere gradul de pericol social al faptei (dat de modalitatea în care
a fost comisă și de urmarea produsă - leziuni corporale vindecabile în 8-9 zile
de îngrijiri medicale) și al acestuia (a mai fost condamnat pentru infracțiuni silvice
la pedeapsa rezultantă de 400 RON amendă prin sentința penală nr. 357 din 03
decembrie 2007 a Judecătoriei Sighetu Marmației, și-a recunoscut doar parțial fapta).
Împotriva acestei hotărâri a declarat,
în termen legal apel inculpatul-parte vătămată R.I., criticând soluția primei instanțe
sub aspectul schimbării încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor
în vătămare corporală gravă, reducerea cuantumului pedepsei și majorarea procentului
de vinovăție reținut inculpatului-părții vătămate G.I.
Prin decizia penală nr. 10/A din 18 ianuarie
2012 Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul-parte
vătămată R.I. și l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța
de apel a reținut că, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă
cu realitatea constatându-se pe deplin dovedită vinovăția celor doi inculpați-părți
vătămate între care la data de 31 august 2009 a existat un conflict soldat cu vătămarea
corporală a celor doi participanți la bătaie.
Referitor la schimbarea încadrării juridice
formulată de către inculpatul-parte vătămată R.I., a apreciat că în mod corect a
fost respinsă această cerere raportat la concluziile raportului de expertiză medico-legală.
din care rezultă că leziunile provocate părții civile G. i-au pus în primejdie viața,
apoi, raportat la obiectul contondent folosit de către inculpatul apelant, la intensitatea
loviturilor, la numărul acestora și la zonele anatomice vizate, apreciem că în cauză
sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor.
Sub aspectul laturii subiective Curtea
de Apel Cluj a apreciat că inculpatul apelant a acționat cu intenție indirectă,
în sensul că acesta a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu l-a urmărit a acceptat
producerea lui, formă de vinovăție acceptată de textul incriminator și definită
de art. 19 pct. 1 lit. b) C. pen.
Sub aspectul individualizării s-a apreciat
că pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită ținând seama de criteriile prevăzute
de art. 72 C. pen. fiind.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța
de apel, a declarat recurs, în termen legal, inculpatul-parte civilă R.I., care
a solicitat casarea hotărârii atacate în temeiul art. 385
9
pct. 14 C.
proc. pen., cu consecința reindividualizării pedepsei în sensul reducerii acesteia,
prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C.
pen., și schimbării modalității de executare, prin aplicarea art. 86
1
C. pen.
Recursul este nefondat.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate, Înalta Curte constată că din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că
în mod corect s-a reținut fapta și vinovăția inculpatului-parte civilă, s-a dat
o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale în deplină concordanță
cu probele administrate în cauză, din care rezultă fără dubiu că, în data de 31
august 2009 inculpatul-parte vătămată G.I. i-a aplicat inculpatului-parte vătămată
R.I. lovituri cu pumnii, cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat 8-9 zile de
îngrijiri medicale, iar imediat după ce a fost lovit inculpatul-parte civilă R.I.
l-a urmărit pe inculpatul-parte vătămată G.I. și cu un topor i-a aplicat mai multe
lovituri, cauzându-i leziuni la nivelul craniului și a toracelui ce au necesitat
38-40 zile de îngrijiri medicale care i-au pus în primejdie viața - întrunește în
drept elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 20 C. pen. rap. la
art. 174 C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen. și a art. 76 lit. b) C. pen.
Criticile formulate de inculpat nu sunt
întemeiate, Înalta Curte apreciind că în speță s-a făcut o corectă individualizare
a pedepsei, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere
a sancțiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităților acesteia, în
cauză negăsindu-și astfel aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Înalta Curte reține că în cauză, în procesul
individualizării pedepselor, pornind de la criteriile generale prevăzute de
art. 72 C. pen., pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului-parte
civilă R.I. a fost stabilită într-un cuantum corespunzător circumstanțelor reale
ale săvârșirii infracțiunii, având în vedere împrejurările comiterii faptei și consecințele
acesteia.
De altfel, prin hotărârea atacată, în mod
corect, s-a reținut că raportat la natura și modalitatea concretă de săvârșire a
faptei s-a procedat la o judicioasă individualizare dând dovadă de suficientă clemență
la stabilirea pedepsei inculpatului-parte civilă, coborând cuantumul acesteia sub
minimul special prevăzut de lege și ținând seama de criteriile prevăzute de
art. 72 C. pen., astfel că pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare stabilită este
în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea acestuia.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului-parte
civilă de aplicare a dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) C. pen. se constată că
existența acestor împrejurări enumerate exemplifîcativ în art. 74 C. pen. nu obligă
instanța de judecată să le considere circumstanțe atenuante și să reducă sau să
schimbe pedeapsa principală, deoarece, din redactarea dată textului art. 74 C.
pen., rezultă că recunoașterea unor atari împrejurări drept circumstanță atenuantă
este lăsată la aprecierea instanței de judecată. în această apreciere se va ține
seama de pericolul social concret al faptei săvârșite, de ansamblul împrejurărilor
în care s-a săvârșit infracțiunea, de urmările produse, ca și de orice elemente
de apreciere privitoare la persoana infractorului.
Totodată, în cauză nu se poate dispune
suspendarea executării acesteia sub supraveghere, nefiind îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 86
1
C. pen.
În consecință, față de toate aceste considerente
Înalta Curte apreciază că pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată a fost
just individualizată, atât în privința cuantumului cât și a modalității de executare.
Neexistând alte temeiuri de casare care
pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul declarat de inculpatul
parte civilă R.I. împotriva deciziei penale nr. 10/A din 18 ianuarie 2012 a Curții
de Apel Cluj, secția p
enală
și de minori, să fie respins, ca nefondat, în baza art. 385
13
pct. 1
lit. b) C. proc. pen.
În
temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat
parte civilă va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care
se va include și onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de inculpatul parte civilă R.I. împotriva deciziei penale nr. 10/A din 18 ianuarie
2012 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Obligă recurentul parte civilă la plata
sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50
RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea
apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 septembrie
2012.