ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 370/2008

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, la data de 6 august 2007, reclamantul M.G.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții I.G.P.R. și M.I.R.A. anularea dispoziției din 14 iunie 2007 emisă de pârâtul I și a ordinului din 5 iulie 2007 emis de pârâtul II, precum și suspendarea executării actelor administrative contestate, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Prin încheierea din data de 29 august 2007, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a admis capătul de cerere privind suspendarea actelor administrative atacate reținând că, în speță sunt îndeplinite cerințele art. 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv existența unui caz bine justificat și a unei pagube iminente.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs pârâții M.I.R.A. și I.G.P.R. Recurenții M.A.I. și I.G.P.R. au învederat, prin motivele de recurs, că încheierea atacată este netemeinică și vădit nelegală nefiind îndeplinite în cauză condițiile impuse de lege pentru ca Instanța să dispună suspendarea actului administrativ. Susținerile reclamantului privitoare la imposibilitatea participării la eventualele concursuri organizate în vederea ocupării unei funcții superioare și obținerii unor venituri salariale mai mari nu satisfac cerința existenței unui prejudiciu material viitor și previzibil. Pe de altă parte, s-a arătat de către recurentă că nu s-au produs probe concludente prin care intimatul să dovedească existența unui caz bine justificat, nefiind astfel îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În consecință, recurenții au solicitat admiterea recursului și modificarea încheierii din 29 august 2007 a Curții de Apel Timișoara în sensul respingerii cererii de suspendare a executării dispoziției din 14 iunie 2007 emisă de I.G.P.R., prin Inspectorul general, și ordinul din 5 iulie 2007 emis de M.A.R.A., până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei în contencios administrativ, formulată de reclamantul M.G.I. Recursurile sunt fondate. Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare,în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară Instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea Instanței de Fond.

Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, conform prevederilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată (odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, pană la soluționarea acțiunii în fond) Instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat, în acest caz Instanța putând dispune suspendarea executării, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Prin pagubă iminentă se înțelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public, iar cazurile bine justificate au fost definite de legiuitor, prin art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. În cauză, prin dispoziția din 14 iunie 2007 a I.G.P.R. s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantului M.G.I.

cu mustrare scrisă, pentru săvârșirea abaterii disciplinare de neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu prevăzute de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Contestația formulată de reclamant împotriva acestei dispoziții de sancționare disciplinară a fost respinsă ca neîntemeiată, prin ordinul M.I.R.A.

din 5 iulie 2007. Instanța de Fond a reținut în mod eronat, cu o motivare generală și sumară, că sunt întrunite condițiile legale pentru suspendarea executării actului administrativ sus menționat, făcându-se trimitere la actele anexate acțiunii În realitate, nu este îndeplinită cerința cazului bine justificat, în condițiile în care nu s-a probat de către reclamant existența acelor împrejurări, derivate de starea de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă, legitimă, în privința legalității actului administrativ, și nici cerința prevenirii producerii unei pagube iminente, fiind evident că paguba materială viitoare invocată de reclamant prin cerere, care s-ar putea produce urmare interdicției de participare la orice examen sau concurs pentru funcții superioare până la desființarea actului de sancționare disciplinară și urmare suprimării astfel a posibilității de a obține venituri salariale mai mari, nu este previzibilă.

În aceste condiții, reținând că hotărârea recurată este nelegală și netemeinică și că recursul este fondat, se va dispune, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, admiterea recursurilor declarate de M.I.R.A. și de I.G.P.R. împotriva încheierii din 29 august 2007 pronunțată în Dosarul nr. 1309/59/2007 al Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, și modificarea încheierii atacate în sensul respingerii cererii de suspendare a executării dispoziției din 14 iunie 2007 a I.G.P.R. și a ordinului din 5 iulie 2007 emis de M.I.R.A., formulată de reclamantul M.G.I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de M.I.R.A. și de I.G.P.R. împotriva încheierii din 29 august 2007 pronunțată în Dosarul nr. 1309/59/2007 al Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică încheierea atacată în sensul că respinge cererea de suspendare a executării dispoziției din 14 iunie 2007 a I.G.P.R. și a ordinului din 5 iulie 2007 emis de M.I.R.A., formulată de reclamantul M.G.I. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2008.