ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3964/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3964/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursurilor
de față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 153/D din 06 mai
2010 pronunțată de Tribunalul Bacău s-a dispus în baza art. 2 alin. (1) din
Legea nr. 143/2000 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74
lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. condamnarea inculpatului D.V.
la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de
procurare, deținere și vânzare, fără drept, de droguri de risc.
S-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani.
În baza art. 8 din
Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și
art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. a fost condamnat același inculpat la
pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru asocierea/sprijinirea unui grup în
vederea săvârșirii de infracțiuni.
În baza art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) din C. pen. s-au contopit pedepsele
urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare
și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 31 alin.
(2) C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu
aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. a fost
condamnat inculpatul N.N.V., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru
participație improprie la introducerea în țară de droguri de risc.
I s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani.
În baza art. 8 din
Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și
art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. a fost condamnat același inculpat la
pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru asocierea într-un grup în vederea
săvârșirii de infracțiuni.
În baza art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) din C. pen. s-au contopit pedepsele
aplicate și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3
(trei) ani închisoare la care se adaugă 2 (doi) ani pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 31 alin.
(2) C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu
aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. l-a
condamnat pe inculpatul A.O.V., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru
participație improprie la introducerea în țară de droguri de risc.
I s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani.
În baza art. 8 din
Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și
art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. a fost condamnat același inculpat la
pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru asocierea într-un grup în vederea
săvârșirii de infracțiuni.
În baza art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) din C. pen. au fost contopite
pedepsele urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani
închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen.
În baza art. 26 C.
pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu
aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. a fost
condamnat inculpatul A.M.B.C., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru
complicitate la introducerea în țară de droguri de risc.
I s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani.
În baza art. 2 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. a fost
condamnat inculpatul C.G.C., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru
comiterea infracțiunii de procurare, deținere și vânzare fără drept de droguri
de risc.
I-a fost aplicată
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani.
În baza art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76
alin. (1) lit. e) din C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de
3 (trei) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere fără drept
de droguri de risc în vederea consumului propriu.
În baza art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele
aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea 2 (doi) ani închisoare
și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a), b) din C. pen.
S-a interzis celor 5
(cinci) inculpați exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din
C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 86
1
C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor
principale aplicate celor 5 (cinci) inculpați.
În baza art. 86
2
C. pen. s-au stabilit următoarele termene de încercare, care se socotesc de la
data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare: 4 ani pentru inculpatul
D.V.; 4 ani pentru inculpatul C.G.C.; 5 ani pentru inculpatul A.M.B.C.; 6 ani
pentru inculpatul N.N.V. și 6 ani pentru inculpatul A.O.V.
În baza art. 86
3
C. pen., pe durata termenului de încercare, fiecărui inculpat i-au fost
stabilite următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate,
la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț și Bacău care va fi
stabilit pentru fiecare; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,
reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și
întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să
comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
Supravegherea
executării măsurilor stabilite se va face de Serviciul de Probațiune de pe
lângă Tribunalul Neamț în cazul inculpaților D.V., A.O.V., N.N.V. și A.M.B.C.
și, respectiv Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău în cazul
inculpatului C.G.C.
S-a atras atenția
celor 5 (cinci) inculpați cu privire la conținutul art. 86
4
C. pen.,
iar în baza art. 88 C. pen. au fost computate din pedepsele aplicate,
perioadele executate, după cum urmează: 22 - 25 septembrie 2009 în cazul
inculpatului A.M.B.C.; 22 septembrie 2009 și până la data punerii efective în
libertate în cazul inculpaților D.V., N.N.V. și A.O.V.
În baza art. 71 alin.
(5) C. pen. s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii.
În baza art. 350
alin. (1), (3) lit. b) din C. proc. pen. s-a revocat măsura arestului preventiv
în ceea ce-i privește pe inculpații D.V., A.O.V. și N.N.V., de sub puterea
mandatelor 52, 53, 54 din 2009 eliberate de Tribunalul Bacău în Dosarul nr.
6115/110/2009 și a dispus punerea de îndată în libertate a acestora, dacă nu
sunt arestați în alte cauze.
A fost menținută
măsura obligării inculpaților C.G.C. și A.M.B.C., dispusă prin încheierea
Tribunalului Bacău din 28 ianuarie 2010, de a nu părăsi țara până la
soluționarea definitivă a cauzei.
S-a luat, față de
inculpații D.V., N.N.V. și A.O.V., măsura interzicerii dreptului de a părăsi
țara până la soluționarea definitivă a cauzei.
În baza art. 145
1
C. proc. pen., pe durata măsurii restrictive de libertate, s-au stabilit
următoarele obligații pentru inculpați: să se prezinte la instanțele de
judecată ori de câte ori vor fi chemați; să se prezinte la Postul de Poliție de
la domiciliul fiecăruia, conform programelor de supraveghere întocmite, ori de
câte ori vor fi chemați; să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
să nu dețină, să nu folosească și să nu posede nicio categorie de arme și să nu
se apropie de persoanele împreună cu care au comis faptele, de martorii cauzei
și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
În baza art. 145
alin. (2) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpaților cu privire la
nerespectarea obligațiilor de mai sus.
În baza art. 118 lit.
f) din C. pen. cu referire la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
modificată s-a dispus confiscarea cantităților de: 472,7 g canabis; 17,9 g
fragment vegetal (tulpină de plantă cu frunze de culoare verde-oliv); 0,12 g
canabis, cumulat din mai multe resturi de fragmente vegetale de culoare
verde-oliv, ambalate în foi de staniol sau plicuri, aflate în Camera de Corpuri
Delicte a I.P.J. Bacău.
În baza art. 118 lit.
d) din C. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000
modificată a fost confiscată suma de 200 lei (RON) de la inculpatul C.G.C.
În baza art. 118 lit.
b) din C. pen. s-a dispus confiscarea bunurilor ridicate de la inculpații D.V.,
N.N.V., A.O.V. cât și de la martorul C.I., respectiv a telefoanelor mobile
utilizate sau date spre utilizare de către aceștia precum și a coletului
sigilat care conține o combină audio marca N. cu două boxe desfăcute, o bluză,
un tricou și o geacă, aflate în Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. Bacău.
A fost admisă cererea
numitelor P.V. și A.M. pe care le scutește de la plata amenzilor judiciare
aplicate prin încheierea Tribunalului Bacău din 15 ianuarie 2010 și a fost
respinsă cererea av. I.P. privind scutirea de la plata amenzii judiciare.
S-a dispus plata din
fondul special al Ministerului Justiție a sumei de 400 RON reprezentând
onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul A.M.B.C.
În baza art. 191
alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata de cheltuieli
judiciare către stat, după cum urmează: câte 15.000 lei (RON), inculpații D.V.,
N.N.V. și A.O.V.; 13.000 lei (RON), inculpatul C.G.C. și 3.900 lei (RON),
inculpatul A.M.B.C.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 22 septembrie 2009,
funcționarii din cadrul SC P.A. Piatra-Neamț au primit un colet din Olanda, pe
numele C.I., pe eticheta pachetului în loc de adresă fiind trecut un număr de
telefon la care putea fi contactat destinatarul.
În realitate, numărul
de telefon nu aparținea destinatarului indicat ci era al inculpatului A.O.V.,
astfel că acesta a fost înștiințat telefonic că a sosit coletul.
La rândul său
inculpatul a luat legătura telefonic cu inculpatul N.N.V., cumătrul său. Cei
doi au transmis tot codificat vestea și lui A.M.B.C., pentru a-i ajuta să-l
găsească pe C.I., deoarece acesta nu se afla la domiciliu și nu putea fi
contactat la telefonul mobil, oferit tocmai în acest scop.
Inculpații N.N.V.,
A.O.V. împreună cu A.M.B.C. s-au dus la pădure, de unde l-au luat cu o mașină
pe C.I., venind toți trei la Piatra-Neamț. Aici i-au dat lui C.I. 30 lei (RON)
pentru a se deplasa cu un taxi la P.A. din mun. Piatra-Neamț pentru a ridica
pachetul după care tot cu taxiul trebuia să ajungă la un anumit bar din com.
D.R., jud. Neamț, unde urma să procedeze la predarea coletului respectiv.
Conform celor
stabilite, la data de 22 iunie 2009, ora 11.40, martorul C.I. s-a prezentat la
P.A. din Piatra-Neamț pentru a ridica pachetul expediat din Olanda, pe numele
său. După ce au fost parcurse formalitățile scriptice de predare-primire, în
momentul în care destinatarul coletului intenționa să iasă din clădire, echipa
formată din procurorul D.I.I.C.O.T. și lucrători din cadrul B.C.C.O. Bacău a
intervenit și a realizat acțiunea de prindere în flagrant a acestuia,
concomitent cu deschiderea pachetului în care s-au găsit ascunse într-o combină
muzicală "N." un număr de 5 (cinci) țiple de canabis (cunoscut sub
denumirea de SKUNK) în cantitate totală de 485,6 gr., cu ocazia analizelor de
laborator, în produsul respectiv găsindu-se THC, substanță prev. în Tabelul III
Anexa la Legea nr. 143/2000. În una din țiple a fost identificată o punguliță
ce conținea 100 comprimate de culoare roz cu logo-ul Q (omega), iar pe verso cu
inscripțiunea + (plus). Pastilele păreau a fi comprimate ecstasy, însă cu
ocazia analizelor de laborator s-a stabilit că acele comprimate conțin ca
substanță activă doar cofeină.
S-a constatat că
N.N.V. avea suma de 700 euro, pe care intenționa să o investească în cumpărarea
de droguri, în vederea obținerii unui profit substanțial prin revânzare. Pentru
aceasta, în luna iulie 2009 a apelat la inc. D.V., solicitându-i sprijin în
vederea identificării unei persoane stabilite în străinătate care să-i procure
substanțele stupefiante dorite, respectiv: canabis, cunoscut sub denumirea de
SKUNK.
Acesta a discutat cu
diferite cunoștințe stabilite în străinătate în ceea ce privește posibilitate
procurării de droguri, urmărind desigur obținerea unui avantaj material de pe
urma efortului depus în această privință.
Inc. N.N.V. i-a
propus lui D.V., zis P., să se deplaseze el în străinătate pentru a cumpăra
droguri însă a fost refuzat pentru că-i era teamă ca să nu fie prins de
autorități.
Inculpatul D.V. a
căutat dar nu a găsit o persoană dispusă să se deplaseze în locul său în
străinătate pentru achiziționarea drogurilor cerute de N.N.V. Acesta din urmă,
știind că anterior a comis infracțiuni pe teritoriul Germaniei pe linia
comerțului electronic prin intermediul unor carduri clonate cărora la spunea
"lil-uri", chipul său fiind înregistrat de camerele de luat vederi de
la bancomate, inițial, a evitat să tranziteze această țară pentru a nu fi
prins.
În acest context,
inculpatul D.V., zis P., a vorbit la telefon cu o persoană stabilită în
străinătate căreia i-a expus oferta financiară a inculpatului N.N.V.,
interesându-se de cantitatea de droguri care ar putea fi achiziționată cu banii
de care dispune acesta din urmă, aflând că prețurile erau ridicate.
Inculpatul N.N.V.,
văzând că nu a rezolvat nimic cu D.V., l-a informat pe cumătrul său A.O.V. cu
privire la planurile sale, știind că acesta avea o mătușă stabilită în Olanda.
Astfel, la începutul
lunii august 2009, inculpatul A.O.V. a luat legătura cu un anume "U."
(posibil să fie C.I.I.) în vederea achiziționări de droguri din Olanda.
Potrivit celor
stabilite, la data de 10 august 2009 la indicația inculpatului A.O.V., numitul
N.N.V. a expediat bani pe numele lui C.I.I., de pe numele unui interpus (T.I.)
cunoștință de-a lui A.O.V. pentru a cumpăra droguri din Olanda. În același
timp, inculpatul N.N.V. a depus diligențele necesare în vederea găsirii unei
persoane de încredere, pe numele căreia să fie expediat coletul cu droguri, din
Olanda în România.
Din motive care nu au
putut fi verificate, C.I.I. nu a ridicat banii trimiși de pe numele lui T.I.,
aceștia fiind restituiți expeditorului.
Deși în luna august
2009, N.N.V. și A.O.V. au conceput "afacerea" în așa manieră încât
implicarea lor să nu poată fi descoperită sub nicio formă de către autorități,
urmare returnării sumei de bani s-au hotărât să se deplaseze în Olanda pentru a
achiziționa droguri. Aveau împreună 1.500 euro și contau pe ajutorul lui
"U." și a rudei inculpatului A.O.V., aceasta din urmă găzduindu-i.
Cei doi inculpați,
pentru a se înlătura orice suspiciune cu privire la implicarea lor, au hotărât
ca drogurile să fie expediate prin poștă din Olanda spre România, astfel că
aveau nevoie de o persoană care să accepte să primească pachetul, fără a
cunoaște conținutul.
Astfel, inculpatul
N.N.V., cu acceptul lui A.O.V., a apelat la aceeași cunoștință a sa A.M.B.C.
care să le găsească acea persoană "beton", de care aveau nevoie.
Inculpatul A.M.B.C.
l-a găsit pe C.I. din com. D.R., jud. Neamț iar pentru a-l convinge să accepte,
l-a asigurat că acel colet îi era lui destinat dar soția sa nu trebuia să afle
despre acest lucru. Motivul invocat fiind plauzibil, C.I. a acceptat propunerea
inculpatului A.M.B.C. și pentru a putea fi contactat, la sugestia inculpatului,
a primit "o gioarsă" - un telefon mobil, fiindu-i promis un
"premiu" consistent pentru ajutorul acordat.
Fiind stabilite în
amănunt condițiile de primire ale coletului ce urma să fie expediat din Olanda,
la data de 8/9 septembrie 2009 inculpații N.N.V. și A.O.V. au plecat spre
Olanda, cu scopul de a achiziționa droguri, lucru pe care l-au și realizat. Cei
doi au revenit în țară în cursul zilei de 11 septembrie 2009, drogurile au fost
lăsate în Olanda, în custodia lui "U.".
După ce au revenit în
țară, timp de aproximativ 10 zile, C.I. nu era de găsit, astfel că inculpații
A.O.V., N.N.V. și A.M.B.C. au desfășurat o activitate amplă de identificare a
altei persoane, care ar fi fost dispusă să primească pachetul pe numele său. În
acest scop s-a discutat cu N.N.C., concubina acestuia Z.A. precum și cu o
persoană numită C. (B.), însă niciuna dintre aceste persoane nu a acceptat să
se supună riscului de a primi un colet care conținea droguri, pe numele său.
În cele din urmă, la
data de 18 septembrie 20009 inculpatul A.M.B.C. a reușit să ia legătura cu
martorul C.I., care și-a reconfirmat disponibilitatea de a primi coletul pe
numele său, comunicându-le datele personale necesare pentru a putea fi înscris
numele său pe colet, la rubrica destinatarului.
Imediat inculpații au
și transmis informațiile obținute persoanei de încredere din Olanda care a
expediat coletul prin P.A.
La data de 22
septembrie 2009 coletul a ajuns în țară și a fost ridicat de C.I. iar la
ieșirea din incinta unității P.A. unde îl așteptau și cei doi inculpați, s-a
realizat activitatea de prindere în flagrant.
Concomitent cu
pregătirea flagrantului despre care s-a făcut vorbire mai sus s-au desfășurat
cercetări și în ceea ce-l privește pe D.V., zis P., care cu toate măsurile de
precauție era suspectat a fi în continuare un dealer important de droguri.
Astfel, la data de 07
aprilie 2009, lucrătorii din cadrul B.C.C.O. Bacău - Serviciul Antidrog s-au
sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul C.G.C. vinde pe raza mun.
Bacău doze de canabis, cunoscute sub numele de SKUNK, produs ce face parte din
categoria drogurilor de risc conform tabelului nr. III, anexă a Legii nr.
143/2000.
Folosirea în cauză a
mijloacelor de investigație specifice prevăzute de art. 224
1
- 224
4
C. proc. pen. cu referire la art. 21 și 22 din Legea nr. 143/2000, modificată
au certificat preocupările numitului C.G.C. pe linia traficului de droguri, la
data de 07 aprilie 2009 procurându-se autorizat de la acesta 0,7 g canabis,
respectiv 1 pachețel din staniol în care se aflau fragmente vegetale mărunțite
de culoare verde, în schimbul sumei de 100 RON.
Din concluziile
raportului de constatare tehnico-științifică din 17 aprilie 2009 al
Inspectoratul General al Poliției Române - B.C.C.O. Iași - Laboratorul de
Analiză și Profil al Drogurilor a rezultat că substanța achiziționată de
investigatorul și colaboratorul sub acoperire la data de 07 aprilie 2009 de la
C.G.C. este constituită din 0,7 g canabis în care s-a evidențiat cu prilejul
analizelor de laborator tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă
biosintetizată de plantă canabis ce constituie drog de risc.
Ulterior, în baza
aceleiași autorizații, la data de 01 mai 2009 a fost achiziționată de
colaboratorul sub acoperire cantitatea de 0,6 g canabis de la același
distribuitor în schimbul sumei de 100 RON. Și de această dată analizele de
laborator au confirmat existența substanței THC (raport de constatare
tehnico-științifică din 05 mai 2009).
Cercetările efectuate
ulterior în cauză au confirmat faptul că numitul C.G.C. era cunoscut ca dealer
de SKUNK pe raza mun. Bacău la fel ca și inculpatul D.V., zis P.
În perioada aprilie -
jumătatea lunii august 2009 inculpatul C.G.C. a deținut o cantitate mare de
SKUNK pe care o distribuia contra cost, porționată, către consumatori.
Atunci când rămâneau
fără marfă, între C.G.C. și D.V. se realiza un schimb de substanțe stupefiante.
S-a dovedit faptul
că, de la începutul lunii septembrie și până la data realizării acțiunii
flagrante descrisă mai sus, C.G.C. a apelat, atunci când a avut comenzi, la
inculpatul D.V., zis P., fie direct, fie prin intermediul fratelui său C.A., al
concubinei acestuia B.L.G. și a surorii sale B.E.P.
Din cercetările
efectuate în cauză a rezultat că în perioada iunie - septembrie 2009 în mod
frecvent, aproape zilnic, inculpatul D.V. a distribuit contra cost droguri de
risc către consumatorii din mun. Piatra-Neamț la cererea acestora, adresată în
mod direct sau prin intermediari apropiați de-ai săi. Printre aceștia au fost
identificați: M.G. zis "M.", M.A.I. zis "C.", B.E.P. și
martorul cu identitate protejată F.E.I. Elocvente în această privință fiind
depozițiile acestora corelate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a
convorbirilor telefonice purtate de D.V., care au fost interceptate în mod
autorizat.
Inculpatul ținea
"marfa" la sora sa I., în scop de precauție pentru a nu fi prins.
Toți inculpații din
prezenta cauză și-au luat măsuri sporite de precauție, reducând convorbirile
telefonice pentru că le era teamă ca să nu fie interceptate. Discuții
importante se purtau cu prilejul întâlnirilor personale, de regulă în barul
administrat de inculpatul A.O.V.
Cu ocazia
percheziției domiciliare efectuate la locuința în construcție a fraților C.
situată în satul L., com. H., jud. Bacău au fost identificate: o tulpină de
plantă cu frunze de culoare verde-oliv, ascunsă într-o sobă, mai multe resturi
(fragmente vegetale - frunze și tulpini) de culoare verde-oliv, ambalate în foi
de staniol, celofan sau plicuri ascunse într-o cutie, în garaj, 44 chiștoace
sau fragmente de țigară confecționate din foiță de hârtie, cu filtru din carton
de culoare albă inscripționat K., în toate aceste probe evidențiindu-se cu
prilejul analizelor de laborator compusul THC (raport de constatare
tehnico-științifică din 02 octombrie 2009).
Probele administrate
în cauză au condus la concluzia că produsul canabis identificat în urmele
ridicate de la frații C.G.C. și C.A. a fost achiziționat de la inculpatul D.V.
din Piatra-Neamț și adus în locuința acestora din satul L., com. H. De altfel,
inculpatul C.G.C. a recunoscut că a achiziționat SKUNK de la inculpatul D.V.
Relevante în această privință sunt convorbirile telefonice purtate de
inculpatul D.V. cu martora B.L.G. și cu frații C..
Probatoriul
administrat în cauză relevă amploarea deosebită a activității infracționale a
inculpaților care au acționat în mod voluntar deliberat și coordonat în cadrul
unei structuri determinate, specializate în săvârșirea infracțiunilor de trafic
de droguri de risc cu caracter național și transnațional, care prin modul de
concepere, funcționare, durata în timp, roluri, flexibilitate, prin adaptarea
la condițiile și împrejurările concrete de aprovizionare cu substanțe
stupefiante, realizează cerințele esențiale ale unor grupări infracționale
organizate, așa cum este definită prin art. 8 din Legea nr. 39/2003.
Desfășurarea
activității infracționale pe o perioadă îndelungată de timp și prin relațiile
și conexiunile cu alte persoane care acționează pe același segment de crimă
organizată, prin modul de concepere și organizare a activității infracționale,
prin luarea unor măsuri sporite de precauție și încercarea de a îngreuna și
zădărnici activitatea de depistare și atragere a răspunderii penale prin
implicarea altor persoane care au acționat fără vinovăție, inculpații au
dovedit că au acționat după un plan prestabilit, pus la punct în cele mai mici
detalii, urmărind atât asigurarea reușitei cât și inducerea în eroare a
organelor judiciare prin încercarea de a transfera răspunderea penală a
faptelor comise asupra altor persoane.
S-a reținut de către
prima instanță, în baza probatoriului administrat, că inițiativa săvârșirii
infracțiunii de trafic internațional de droguri a aparținut inculpatului N.N.V.
Acesta a apelat și obținut sprijinul celorlalți inculpați, atât în ceea ce
privește încheierea tranzacției cu succes cât și vânzarea ulterioară pe piața
internă din România a drogurilor, desigur prin intermediul inculpatului D.V.
Acesta a avut
cunoștință de punerea în executare a hotărârii infracționale a celorlalți
inculpați, pe care i-a ajutat cu sfaturi, s-a interesat de modul de expediere
și controlare a coletelor prin P.A. la alte persoane care au primit droguri din
străinătate prin aceeași modalitate, a luat legătura cu persoane din
străinătate care au posibilitatea de a le procura "marfă" și a
păstrat permanent legătura cu ceilalți inculpați.
În drept, s-a reținut
că faptele inculpatului D.V., în modalitatea în care au fost descrise,
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din
Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, în
formă continuată.
Faptele inculpaților
N.N.V. și A.O.V. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute
de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și participație improprie la introducerea în
țară de droguri de risc, deoarece C.I. a acceptat să primească pe numele său un
colet din străinătate fără a cunoaște ce conține.
Fapta inculpatului
A.M.B.C. constituie complicitate la participație improprie în ceea ce privește
introducerea în țară de droguri de risc prevăzută de art. 26 C. pen. raportat
la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ajutorul acestuia la găsirea lui
C.I. fiind esențială pentru consumarea infracțiunii.
Faptele inculpatului
C.G.C. se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
modificată și art. 4 alin. (1) din aceeași lege.
Vinovăția
inculpaților a fost pe deplin dovedită, astfel că prima instanță a înlăturat ca
nefondate apărările inculpaților, reținând că prin modalitatea de comitere a
faptelor și măsurile de precauție luate, respectiv găsirea unei persoane care
să accepte primirea coletului, trimiterea drogurilor prin colet de către o altă
persoană din Olanda dovedesc că aceștia cunoșteau despre activitățile ilicite
desfășurate de fiecare dintre membrii grupului infracțional.
La individualizarea
judiciară a pedepselor aplicate inculpaților D.V., A.O.V., N.N.V., A.M.B.C. și
C.G.C. prima instanță a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.
pen. și în raport de natura și gravitatea faptelor, urmările produse, natura și
cantitatea drogului traficat dar și de persoana inculpaților - conduita bună
înainte de comiterea faptelor, lipsa antecedentelor penale, situația familială
și nivelul de pregătire, reținând și dând eficiență circumstanțelor atenuante
prev. de art. 74 lit. a) C. pen., a aplicat inculpaților pedepse orientate sub
minimul special prevăzut de lege, cu suspendarea sub supraveghere.
Împotriva acestei
sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău și inculpatul A.M.B.C.
criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
În dezvoltarea
motivelor apelului parchetul a criticat hotărârea primei instanțe pe motive de
netemeinicie, susținând că s-a acordat o relevanță dublă criteriilor pentru
stabilirea pedepsei.
S-a mai arătat că
trebuie avut în vedere că inițiativa săvârșirii faptelor a aparținut
inculpatului N.N.V., însă colaborarea cu ceilalți doi a avut un caracter ritmic
și nu se poate accepta că este vorba de un drog ușor întrucât legea nu distinge
decât droguri de risc și droguri de mare risc, precum și gradul de pericol
social al faptelor.
La stabilirea
cuantumului pedepselor trebuie avut în vedere atât persoana inculpaților, care
nu au recunoscut și au planificat activitatea infracțională, cât și fapta cu
pericolul social asupra altor persoane, iar prin reducerea cuantumului
pedepselor la 3 ani, instanța de fond nu a apreciat corect modul de
individualizare a pedepsei și se impunea executarea pedepselor în regim de
detenție.
În subsidiar,
procurorul a solicitat redozarea pedepselor, în sensul de a fi majorate
cuantumul acestora și înlăturate dispozițiile art. 86
1
C. pen.
Inculpatul A.M.B.C. a
criticat sentința sub aspectul netemeiniciei și nelegalității, în sensul că în
mod greșit a apreciat judecătorul fondului asupra contribuției sale la
comiterea faptelor, deoarece nu a avut cunoștință de identificarea drogului și
pregătirea terenului în străinătate, ci a avut contribuție doar pe teritoriul
României.
S-a reținut că inculpații
au colaborat, însă materialul putea ajunge în țară și fără contribuția
inculpatului A.M.B.C.
O altă critică a
vizat faptul că s-a aplicat o pedeapsă mult prea mare în raport de contribuția
inculpatului la comiterea faptei și conduita bună a acestuia anterior comiterii
faptei.
S-a susținut că
familia sa este stabilită în Belgia iar inculpatul se ocupa cu vânzarea de
autoturisme aduse de acolo, deci ar fi putut să aducă singur drogurile, astfel
că nu există temei legal pentru majorarea pedepsei astfel cum a solicitat
parchetul.
Prin Decizia penală
nr. 27 din 1 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, Secția penală,
cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 6948.7/110/2009, în opinie
majoritară, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Bacău împotriva
Sentinței penale nr. 153/D din 06 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a
desființat, în parte, sentința penală apelată, numai în ceea ce privește
modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților N.N.V. și A.O.V.
și, rejudecând în fond, s-au înlăturat dispozițiile art. 86
1
, art.
86
2
- 86
3
C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. în ceea ce
privește pe inculpații N.N.V. și A.O.V.
S-au menținut
celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
A fost respins, ca
nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat A.M.B.C. împotriva Sentinței
penale nr. 153/D din 06 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul
penal nr. 6948/110/2009.
În conformitate cu
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat apelantul inculpat
A.M.B.C. să plătească statului suma de 150 RON cheltuieli judiciare.
Pentru a decide
astfel, Curtea a reținut că prima instanță a reținut o situație de fapt
corectă, fundamentată pe toate probele administrate, care au fost evaluate
corespunzător.
Din materialul
probator administrat în cauză a rezultat că inculpații, dintre care unii au
declarat că erau consumatori (N.N.V. și A.O.V.), au organizat transmiterea din
străinătate în România, prin P.A., a unui colet în care se afla o cantitate
însemnată de canabis, faptă ce constituie infracțiunea prevăzută în art. 3
alin. (1) din Legea nr. 143/2000, iar pentru inculpatul A.M.B.C., complicitatea
la această faptă penală, astfel că prima instanță, în mod corect a reținut
vinovăția inculpaților și la comiterea acestei infracțiuni.
S-a constatat că
infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt fapte penale care prezintă
un pericol social foarte ridicat, relevat chiar de pedepsele prevăzute de lege
pentru infracțiunea de la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2003 (închisoare
de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi), iar pentru infracțiunea
prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 în referire la art. 323 C. pen. -
închisoare de la 3 la 15 ani.
Astfel, instanța de
fond a efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților
A.O.V. și N.N.V., doar sub aspectul naturii și al cuantumului pedepselor, însă,
în opinia Curții, a procedat greșit la alegerea modalității de executare,
întrucât se impunea executarea pedepselor în regim de detenție.
Nu poate fi omis că
inițiativa săvârșirii faptelor a aparținut inculpatului N.N.V., iar colaborarea
cu o parte din ceilalți inculpați a avut un caracter ritmic și nu se poate
vorbi de un drog ușor întrucât legea nu distinge decât droguri de risc și
droguri de mare risc, efectul acestora asupra sănătății consumatorilor fiind
foarte nociv în ambele situații.
La stabilirea
modalității de executare trebuia avut în vedere atât persoana inculpaților,
care nu au recunoscut și au planificat activitatea infracțională, cât și
urmările avute, iar prin reducerea cuantumului pedepselor la 3 ani instanța de
fond a dat eficiență maximă circumstanțelor personale ale inculpaților cărora
li s-a scăzut pedeapsa mult sub minimul special de 10 ani închisoare prevăzut
pentru infracțiunea cea mai gravă de trafic internațional de droguri de risc.
De altfel, în cauză
cei 2 inculpați au fost arestați începând cu data de 22 septembrie 2009 până la
6 mai 2010 (data pronunțării sentinței Tribunalului Bacău prin care s-a revocat
măsura arestării preventive), prin urmare faptele celor 2 inculpați au
prezentat un pericol real pentru ordinea publică și se impune executarea
pedepselor în regim de detenție.
Pentru aceste considerente,
Curtea, în opinie majoritară, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Bacău
numai sub aspectul modalității de executare a pedepsei pentru inculpații
A.O.V., N.N.V. și a dispus executarea pedepsei în regim de detenție.
În ceea ce privește
inculpatul A.M.B.C. s-a reținut de către instanța de apel că activitatea
acestuia a fost mai redusă, s-a rezumat doar la găsirea unei persoane care să
ridice coletul cu canabis de la P.A., iar activitatea sa sub forma
complicității a demonstrat o participare mai redusă la comiterea infracțiunii,
fapt pentru care modalitatea de executare a pedepsei prin suspendarea sub
supraveghere este just aplicată și nu se impune admiterea apelului procurorului
și sub acest aspect.
Referitor la apelul
declarat de inculpatul A.M.B.C., Curtea a constatat că este nefondat.
Astfel, dacă
inculpatul nu ar fi cunoscut faptul că în colet se aflau droguri trimise din
altă țară, ci parfumuri sau eventual haine și încălțăminte sport, așa cum a
declarat în fața tribunalului, nu și-ar fi luat măsuri de precauție deosebite
pentru a găsi o altă persoană care să ridice "marfa".
Or, probele
administrate în cauză au relevat că apelantul A.M.B.C. a manifestat o atitudine
extrem de prudentă și cu măsuri de precauție extreme atunci când a căutat și a
găsit o altă persoană care a acceptat ca numele acesteia să fie trecut la
rubrica destinatar, pe coletul respectiv.
Găsirea unei alte
persoane, respectiv numitul C.I., care a fost de bună credință atunci când a
crezut afirmațiile lui A.M.B.C., potrivit căruia pachetul îi era lui destinat
dar nu trebuia să afle soția, relevă un mod de acțiune insidios, care nu poate
să conducă decât la concluzia că inculpatul avea cunoștință de comandă și
ulterior de achiziția drogurilor efectuată de inculpatul N.N.V. și A.O.V. din
Olanda precum și împrejurarea că introducerea în țară a unei astfel de
substanțe presupune în mod implicit și transportul ei care, potrivit legii,
este considerat operațiune privind circulația drogului și reprezintă o
modalitate de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 3 din Legea nr.
143/2000.
De altfel, inculpatul
N.N.V. a declarat că îl știa pe inculpatul A.M.B.C. prin intermediul căruia l-a
cunoscut pe C.I., cel care a ridicat coletul de la P.A. și în care se aflau
disimulate drogurile.
Relevantă este și
depoziția martorului C.I. care a declarat că a fost contactat în septembrie
2009 de inculpatul A.M.B.C. care a venit la locuința martorului și i-a spus că
are de primit un pachet în care se află haine și adidași, însă nu vrea să afle
soția sa de colet, fapt pentru care i-a cerut martorului să fie trimis pachetul
pe numele său urmând ca în schimbul serviciului să primească o pereche de
pantofi sport, marca A.
Martorul nu a
declarat că inculpatul i-ar fi spus ceva de un colet în care se aflau
parfumuri, așa cum susține în declarațiile sale apelantul A.M.B.C., ci era
vorba de haine și "adidași" fapt care relevă încă odată atitudinea
oscilantă, nesinceră a inculpatului, de negare a faptei.
Inculpatul A.M.B.C. a
arătat că "V." i-a cerut să găsească persoană care să primească un
colet din străinătate, fapt pentru care l-a găsit pe martorul C.I. la care s-a
deplasat cu inculpatul N.N.V. cu un autoturism la domiciliul martorului, din
comuna D.R., pe care l-au luat de la pădure unde muncea, l-au transportat în
loc. Piatra-Neamț și i-au dat bani de taxi spunându-i că îl așteaptă la un bar
din comună, de unde vor ridica coletul.
Această atitudine
conduce la concluzia că apelantul știa despre conținutul "riscant" al
coletului, mai ales că i s-a promis un "premiu" substanțial pentru
acest ajutor, motiv pentru care a acceptat cu bună știință riscurile la care
s-a expus.
Față de aceste
considerente, Curtea a apreciat că a fost dovedită fără putință de tăgadă
participarea inculpatului apelant la comiterea infracțiunii de complicitate la
trafic internațional de droguri de risc și, prin urmare, susținerile acestuia
sunt neîntemeiate.
Împotriva deciziei au
formulat recurs inculpații A.O.V., N.N.V. și A.M.B.C. criticând-o sub aspectul
greșitei individualizări a pedepsei, arătând că în mod nejustificat instanța de
apel a apreciat că pedepsele aplicate inculpaților, cu suspendare sub
supraveghere, nu realizează scopul preventiv educativ al pedepsei, invocând în
drept dispozițiile art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
La termenul de
judecată din data de 27 septembrie 2011 inculpatul A.M.B.C. și-a manifestat în
mod direct și nemijlocit voința de a-și retrage recursul formulat în cauză,
astfel că instanța a luat act de retragerea recursului și a obligat recurentul
inculpat la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din
oficiu, s-a stabilit a fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Verificând cauza atât
sub aspectul motivului de recurs invocat de inculpații A.O.V. și N.N.V.
circumscris cazului de casare prev. de art. 385
9
pct. 14 cât și din
oficiu - potrivit art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte
apreciază că hotărârea instanței de apel este nelegală și netemeinică, recursul
declarat de inculpați fiind fondat, având în vedere în acest sens următoarele
considerente:
Referitor la
aspectele invocate din oficiu de către instanță, se reține că, potrivit
dispozițiilor art. 385
1
alin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate
cu recurs sentințele împotriva cărora persoanele prevăzute în art. 362 din
același cod nu au folosit calea apelului, dacă legea prevede această cale de
atac. Împotriva deciziilor pronunțate în apel se poate declara recurs de către
persoanele menționate în art. 362, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin
decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu
privire la această modificare.
Ca atare, persoanele
care nu au folosit calea apelului pot declara recurs împotriva deciziei
instanței de apel numai cu privire la modificările aduse sentinței ca urmare
admiterii apelului de către o altă persoană dintre cele prevăzute la art. 362
C. proc. pen.
În cauză, sentința
primei instanțe a fost modificată ca urmare a admiterii apelului declarat de
parchet, prin urmare inculpații A.O.V. și N.N.V. pot folosi calea de atac a
recursului numai împotriva deciziei și numai în ceea ce privește modificările
aduse sentinței, respectiv, sub aspectul individualizării pedepsei cu referire
la modalitatea de executare.
În raport de aceste
dispoziții și limitele în care recursul formulat de inculpați A.O.V. și N.N.V.
poate devolua cauza, recurenții au criticat decizia instanței de apel numai sub
aspectul greșitei individualizări a pedepsei.
Din analiza actelor
și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că, în cauză, s-a făcut o
analiză judicioasă a probelor, o interpretare corespunzătoare a acestora,
reținându-se în mod corect atât situația de fapt, cât și vinovăția
inculpaților, dându-se în drept o justă încadrare juridică faptelor.
Constatând întrunite
condițiile tragerii la răspundere penală, instanțele de fond și apel au
hotărât, în mod corect, în opinia Înaltei Curți, condamnarea celor doi
inculpați pentru comiterea în concurs a infracțiunilor de inițiere,
constituire, sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de
infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și participație improprie la
infracțiunea de introducere în țară de droguri de risc, prev. de art. 31 alin.
(2) C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2002, constând în aceea
că în cursul lunii septembrie 2009, acționând în cadrul unei grupări
infracționale specializată în comiterea infracțiunilor de trafic de droguri,
s-au deplasat împreună în Olanda, de unde au procurat o cantitate de canabis,
drog de risc, dispunând introducerea lui în țară, prin disimularea într-un
colet ce conținea o combină muzicală "N.", expediat pe numele lui
C.I., care nu a cunoscut conținutul coletului.
Cu ocazia deschiderii
coletului au fost găsite un număr de 5 pliculețe ce conțineau cantitatea totală
de 485,6 gr. canabis, substanță interzisă la deținere.
Vinovăția
inculpaților este pe deplin dovedită de întregul material probator administrat
în cauză, relevante în acest sens fiind: procesul-verbal de constatare a
infracțiunii flagrante, declarațiile martorului C.I., rezultatele
perchezițiilor de la domiciliile fraților C., declarațiile martorilor Z.A.,
B.L.G., B.E.P., martorul cu identitate protejată F.E.I., transcrierile
convorbirilor telefonice dintre inculpați, concluziile rapoartelor de
constatare tehnico-științifică, declarațiile inculpaților. În ce privește
critica recurenților-inculpați privind greșita individualizare a pedepsei
aplicate acestora de către instanța de apel sub aspectul modalității de
executare, Înalta Curte constată că, potrivit art. 385
9
pct. 14 C.
proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit
individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite
decât cele prevăzute de lege.
În conformitate cu
dispozițiile art. 72 din C. pen., care stabilește criteriile generale de
individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile
părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă stabilite în partea
specială a Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de
persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează
răspunderea penală.
Înalta Curte constată
că, raportat la natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite [aderare la un
grup infracțional în scopul comiterii de infracțiuni privind traficul de
droguri, participație improprie la infracțiunea de trafic internațional de
droguri de risc, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 3 alin. (1)
din Legea nr. 143/2000], circumstanțele reale în care au fost săvârșite faptele
(comiterea faptelor împreună cu alte persoane, modul minuțios în care au
pregătit comiterea faptelor, în cadrul unui grup, prin disimularea drogurilor
de risc într-o combină muzicală trimisă prin colet unei alte persoane care nu
cunoștea conținutul coletului, contribuția acestora în cadrul grupului și la
comiterea faptelor, inculpații asigurându-se să nu fie identificați, raza
teritorială pe care s-au desfășurat activitățile infracționale, pe teritoriul
Olandei și României, perioada de timp în care s-au comis aceste fapte,
concurența infracțiunilor), natura și cantitatea de droguri traficate (485,6
gr. canabis, drog de risc) urmările socialmente periculoase produse prin
săvârșirea faptelor, sentimentul de insecuritate în rândul cetățenilor, faptul
că au urmărit obținerea unor sume de bani din activități ilicite dar și la
persoana inculpaților (care nu au antecedente penale, inculpatul A.O.V. are un
nivel de pregătire superior, au un loc de muncă, conduita acestora de negare a
faptelor și încercarea de a-și minimaliza contribuția la comiterea faptelor),
cele două instanțe în mod justificat au dat eficiență circumstanțelor legale
atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. și au apreciat că aplicarea unor
pedepse într-un cuantum orientat sub minimum limitelor speciale de pedeapsă
pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora corespunde scopului preventiv
educativ al pedepsei.
În ceea ce privește
modalitatea de executare, Înalta Curte reține că instanța de apel în mod greșit
a apreciat că numai executarea în regim de detenție a pedepselor aplicate
inculpaților A.O.V. și N.N.V. este de natură să asigure conștientizarea naturii
și gravității faptelor și a consecințelor comiterii lor.
Se reține că, în
conformitate cu dispozițiile art. 52 C. pen., pedeapsa este deopotrivă un
mijloc de constrângere, dar și de reeducare a celui condamnat, având un rol
preventiv-educativ. Ca măsură de constrângere pedeapsa pe lângă scopul represiv
trebuie să reflecte dezaprobarea legală și judiciară, atât cu privire la
faptele penale, cât și în ceea ce privește comportamentul inculpatului.
Prin urmare, sub
aspectul cuantumului, dar și a modului de executare a acesteia, pedeapsa
trebuie individualizată astfel încât să îl convingă pe inculpat de necesitatea
respectării legii penale și să-l determine pe viitor să nu mai comită fapte
penale.
În accepțiunea
Înaltei Curți funcția de reeducare a pedepsei poate fi realizată atât printr-o
dozare corespunzătoare a pedepsei cât și prin stabilirea unei modalități de
executare care să țină seama în egală măsură de natura și gravitatea faptei,
dar și de persoana inculpatului.
Or, raportat la
aceste elemente instanța de apel nu a efectuat o justă individualizare a
pedepsei aplicate inculpaților A.O.V. și N.N.V. apreciind în mod eronat că
scopul pedepsei privind reinserția socială a acestora nu poate fi atins și prin
aplicarea unei pedepse în regim neprivativ de libertate, înlăturând aplicarea
dispozițiile art. 86
1
C. pen.
La stabilirea
modalității de executare trebuie avute în vedere atât persoana inculpaților
(care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, au recunoscut parțial comiterea
faptelor, au un loc de muncă și sunt integrați în societate, inculpatul A.O.V.
are un nivel superior de pregătire, după comiterea faptelor din prezenta cauză
nu au mai comis fapte de același gen și nici alte fapte penale), urmările
faptelor, gradul de pericol social al faptei (care este unul ridicat), natura
și cantitatea drogurilor traficate (droguri de risc), contribuția acestora în
comiterea faptelor în raport de ceilalți coinculpați pentru care s-au aplicat
pedepse cu suspendarea executării astfel că, în opinia Înaltei Curți, în raport
de natura și gravitatea faptelor, realizarea scopului preventiv-educativ al
pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi realizat și
prin suspendarea sub supraveghere a pedepselor, dându-se posibilitate
inculpaților de a-și schimba atitudinea în raport de valorile sociale ocrotite
de norma penală, urmând ca în cazul în care se va dovedi că inculpații nu au
meritat un asemenea beneficiu, să execute în întregime pedepsele în regim de
detenție.
Pentru aceste
considerente, în temeiul dispozițiilor art. 385
15
, pct. 2, lit. d)
C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile inculpaților A.O.V. și
N.N.V., va casa decizia atacată numai cu privire la modalitatea de executare a
pedepselor aplicate celor doi inculpați.
Va înlătura aplicarea
dispozițiilor art. 71, 64 C. pen.
Va menține Sentința
penală nr. 153/D din 06 mai 2011 pronunțată de Tribunal Bacău.
Va constata că prin
încheierea din 27 septembrie 2011 instanța de recurs a luat act de retragerea
recursului formulat de inculpatul A.M.B.C. împotriva aceleiași decizii penale.
În temeiul
dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare în recurs
vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile
declarate de inculpații A.O.V. și N.N.V. împotriva Deciziei penale nr. 27 din 1
martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori
și familie.
Casează decizia
atacată numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate
inculpaților A.O.V. și N.N.V.
Înlătură dispozițiile
art. 71, 64 C. pen.
Menține Sentința
penală nr. 153/D din 6 mai 2011 a Tribunalului Bacău.
Constată că prin
încheierea din 27 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6948.7/110/2009 al
Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a luat act de retragerea recursului
declarat de inculpatul A.M.B.C. împotriva aceleiași decizii penale.
Definitivă.
Pronunțată în ședința
publică azi 8 noiembrie 2011.