ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3964/2011

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 153/D din 06 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bacău s-a dispus în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. condamnarea inculpatului D.V. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de procurare, deținere și vânzare, fără drept, de droguri de risc. S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.

cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru asocierea/sprijinirea unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) din C. pen. s-au contopit pedepsele urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen. În baza art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. a fost condamnat inculpatul N.N.V., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru participație improprie la introducerea în țară de droguri de risc.

I s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru asocierea într-un grup în vederea săvârșirii de infracțiuni. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) din C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care se adaugă 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A.O.V., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru participație improprie la introducerea în țară de droguri de risc. I s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru asocierea într-un grup în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) din C. pen. au fost contopite pedepsele urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. a fost condamnat inculpatul A.M.B.C., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru complicitate la introducerea în țară de droguri de risc. I s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen.

pe o durată de 2 (doi) ani. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. a fost condamnat inculpatul C.G.C., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de procurare, deținere și vânzare fără drept de droguri de risc. I-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani. În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. e) din C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea 2 (doi) ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen. S-a interzis celor 5 (cinci) inculpați exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) din C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale aplicate celor 5 (cinci) inculpați. În baza art. 86 2 C. pen. s-au stabilit următoarele termene de încercare, care se socotesc de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare: 4 ani pentru inculpatul D.V.; 4 ani pentru inculpatul C.G.C.; 5 ani pentru inculpatul A.M.B.C.; 6 ani pentru inculpatul N.N.V.

și 6 ani pentru inculpatul A.O.V. În baza art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare, fiecărui inculpat i-au fost stabilite următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț și Bacău care va fi stabilit pentru fiecare; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență. Supravegherea executării măsurilor stabilite se va face de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț în cazul inculpaților D.V., A.O.V., N.N.V.

și A.M.B.C. și, respectiv Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău în cazul inculpatului C.G.C. S-a atras atenția celor 5 (cinci) inculpați cu privire la conținutul art. 86 4 C. pen., iar în baza art. 88 C. pen. au fost computate din pedepsele aplicate, perioadele executate, după cum urmează: 22 - 25 septembrie 2009 în cazul inculpatului A.M.B.C.; 22 septembrie 2009 și până la data punerii efective în libertate în cazul inculpaților D.V., N.N.V. și A.O.V. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii. În baza art. 350 alin. (1), (3) lit. b) din C. proc. pen. s-a revocat măsura arestului preventiv în ceea ce-i privește pe inculpații D.V., A.O.V. și N.N.V., de sub puterea mandatelor 52, 53, 54 din 2009 eliberate de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 6115/110/2009 și a dispus punerea de îndată în libertate a acestora, dacă nu sunt arestați în alte cauze.

A fost menținută măsura obligării inculpaților C.G.C. și A.M.B.C., dispusă prin încheierea Tribunalului Bacău din 28 ianuarie 2010, de a nu părăsi țara până la soluționarea definitivă a cauzei. S-a luat, față de inculpații D.V., N.N.V. și A.O.V., măsura interzicerii dreptului de a părăsi țara până la soluționarea definitivă a cauzei. În baza art. 145 1 C. proc. pen., pe durata măsurii restrictive de libertate, s-au stabilit următoarele obligații pentru inculpați: să se prezinte la instanțele de judecată ori de câte ori vor fi chemați; să se prezinte la Postul de Poliție de la domiciliul fiecăruia, conform programelor de supraveghere întocmite, ori de câte ori vor fi chemați; să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței; să nu dețină, să nu folosească și să nu posede nicio categorie de arme și să nu se apropie de persoanele împreună cu care au comis faptele, de martorii cauzei și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

În baza art. 145 alin. (2) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpaților cu privire la nerespectarea obligațiilor de mai sus. În baza art. 118 lit. f) din C. pen. cu referire la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată s-a dispus confiscarea cantităților de: 472,7 g canabis; 17,9 g fragment vegetal (tulpină de plantă cu frunze de culoare verde-oliv); 0,12 g canabis, cumulat din mai multe resturi de fragmente vegetale de culoare verde-oliv, ambalate în foi de staniol sau plicuri, aflate în Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. Bacău. În baza art. 118 lit. d) din C. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată a fost confiscată suma de 200 lei (RON) de la inculpatul C.G.C.

În baza art. 118 lit. b) din C. pen. s-a dispus confiscarea bunurilor ridicate de la inculpații D.V., N.N.V., A.O.V. cât și de la martorul C.I., respectiv a telefoanelor mobile utilizate sau date spre utilizare de către aceștia precum și a coletului sigilat care conține o combină audio marca N. cu două boxe desfăcute, o bluză, un tricou și o geacă, aflate în Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. Bacău. A fost admisă cererea numitelor P.V. și A.M. pe care le scutește de la plata amenzilor judiciare aplicate prin încheierea Tribunalului Bacău din 15 ianuarie 2010 și a fost respinsă cererea av. I.P. privind scutirea de la plata amenzii judiciare. S-a dispus plata din fondul special al Ministerului Justiție a sumei de 400 RON reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul A.M.B.C.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata de cheltuieli judiciare către stat, după cum urmează: câte 15.000 lei (RON), inculpații D.V., N.N.V. și A.O.V.; 13.000 lei (RON), inculpatul C.G.C. și 3.900 lei (RON), inculpatul A.M.B.C. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 22 septembrie 2009, funcționarii din cadrul SC P.A. Piatra-Neamț au primit un colet din Olanda, pe numele C.I., pe eticheta pachetului în loc de adresă fiind trecut un număr de telefon la care putea fi contactat destinatarul. În realitate, numărul de telefon nu aparținea destinatarului indicat ci era al inculpatului A.O.V., astfel că acesta a fost înștiințat telefonic că a sosit coletul.

La rândul său inculpatul a luat legătura telefonic cu inculpatul N.N.V., cumătrul său. Cei doi au transmis tot codificat vestea și lui A.M.B.C., pentru a-i ajuta să-l găsească pe C.I., deoarece acesta nu se afla la domiciliu și nu putea fi contactat la telefonul mobil, oferit tocmai în acest scop. Inculpații N.N.V., A.O.V. împreună cu A.M.B.C. s-au dus la pădure, de unde l-au luat cu o mașină pe C.I., venind toți trei la Piatra-Neamț. Aici i-au dat lui C.I. 30 lei (RON) pentru a se deplasa cu un taxi la P.A. din mun. Piatra-Neamț pentru a ridica pachetul după care tot cu taxiul trebuia să ajungă la un anumit bar din com. D.R., jud. Neamț, unde urma să procedeze la predarea coletului respectiv.

Conform celor stabilite, la data de 22 iunie 2009, ora 11.40, martorul C.I. s-a prezentat la P.A. din Piatra-Neamț pentru a ridica pachetul expediat din Olanda, pe numele său. După ce au fost parcurse formalitățile scriptice de predare-primire, în momentul în care destinatarul coletului intenționa să iasă din clădire, echipa formată din procurorul D.I.I.C.O.T. și lucrători din cadrul B.C.C.O. Bacău a intervenit și a realizat acțiunea de prindere în flagrant a acestuia, concomitent cu deschiderea pachetului în care s-au găsit ascunse într-o combină muzicală "N." un număr de 5 (cinci) țiple de canabis (cunoscut sub denumirea de SKUNK) în cantitate totală de 485,6 gr., cu ocazia analizelor de laborator, în produsul respectiv găsindu-se THC, substanță prev. în Tabelul III Anexa la Legea nr. 143/2000.

În una din țiple a fost identificată o punguliță ce conținea 100 comprimate de culoare roz cu logo-ul Q (omega), iar pe verso cu inscripțiunea + (plus). Pastilele păreau a fi comprimate ecstasy, însă cu ocazia analizelor de laborator s-a stabilit că acele comprimate conțin ca substanță activă doar cofeină. S-a constatat că N.N.V. avea suma de 700 euro, pe care intenționa să o investească în cumpărarea de droguri, în vederea obținerii unui profit substanțial prin revânzare. Pentru aceasta, în luna iulie 2009 a apelat la inc. D.V., solicitându-i sprijin în vederea identificării unei persoane stabilite în străinătate care să-i procure substanțele stupefiante dorite, respectiv: canabis, cunoscut sub denumirea de SKUNK.

Acesta a discutat cu diferite cunoștințe stabilite în străinătate în ceea ce privește posibilitate procurării de droguri, urmărind desigur obținerea unui avantaj material de pe urma efortului depus în această privință. Inc. N.N.V. i-a propus lui D.V., zis P., să se deplaseze el în străinătate pentru a cumpăra droguri însă a fost refuzat pentru că-i era teamă ca să nu fie prins de autorități. Inculpatul D.V. a căutat dar nu a găsit o persoană dispusă să se deplaseze în locul său în străinătate pentru achiziționarea drogurilor cerute de N.N.V. Acesta din urmă, știind că anterior a comis infracțiuni pe teritoriul Germaniei pe linia comerțului electronic prin intermediul unor carduri clonate cărora la spunea "lil-uri", chipul său fiind înregistrat de camerele de luat vederi de la bancomate, inițial, a evitat să tranziteze această țară pentru a nu fi prins.

În acest context, inculpatul D.V., zis P., a vorbit la telefon cu o persoană stabilită în străinătate căreia i-a expus oferta financiară a inculpatului N.N.V., interesându-se de cantitatea de droguri care ar putea fi achiziționată cu banii de care dispune acesta din urmă, aflând că prețurile erau ridicate. Inculpatul N.N.V., văzând că nu a rezolvat nimic cu D.V., l-a informat pe cumătrul său A.O.V. cu privire la planurile sale, știind că acesta avea o mătușă stabilită în Olanda. Astfel, la începutul lunii august 2009, inculpatul A.O.V. a luat legătura cu un anume "U." (posibil să fie C.I.I.) în vederea achiziționări de droguri din Olanda. Potrivit celor stabilite, la data de 10 august 2009 la indicația inculpatului A.O.V., numitul N.N.V.

a expediat bani pe numele lui C.I.I., de pe numele unui interpus (T.I.) cunoștință de-a lui A.O.V. pentru a cumpăra droguri din Olanda. În același timp, inculpatul N.N.V. a depus diligențele necesare în vederea găsirii unei persoane de încredere, pe numele căreia să fie expediat coletul cu droguri, din Olanda în România. Din motive care nu au putut fi verificate, C.I.I. nu a ridicat banii trimiși de pe numele lui T.I., aceștia fiind restituiți expeditorului. Deși în luna august 2009, N.N.V. și A.O.V. au conceput "afacerea" în așa manieră încât implicarea lor să nu poată fi descoperită sub nicio formă de către autorități, urmare returnării sumei de bani s-au hotărât să se deplaseze în Olanda pentru a achiziționa droguri.

Aveau împreună 1.500 euro și contau pe ajutorul lui "U." și a rudei inculpatului A.O.V., aceasta din urmă găzduindu-i. Cei doi inculpați, pentru a se înlătura orice suspiciune cu privire la implicarea lor, au hotărât ca drogurile să fie expediate prin poștă din Olanda spre România, astfel că aveau nevoie de o persoană care să accepte să primească pachetul, fără a cunoaște conținutul. Astfel, inculpatul N.N.V., cu acceptul lui A.O.V., a apelat la aceeași cunoștință a sa A.M.B.C. care să le găsească acea persoană "beton", de care aveau nevoie. Inculpatul A.M.B.C. l-a găsit pe C.I. din com. D.R., jud. Neamț iar pentru a-l convinge să accepte, l-a asigurat că acel colet îi era lui destinat dar soția sa nu trebuia să afle despre acest lucru.

Motivul invocat fiind plauzibil, C.I. a acceptat propunerea inculpatului A.M.B.C. și pentru a putea fi contactat, la sugestia inculpatului, a primit "o gioarsă" - un telefon mobil, fiindu-i promis un "premiu" consistent pentru ajutorul acordat. Fiind stabilite în amănunt condițiile de primire ale coletului ce urma să fie expediat din Olanda, la data de 8/9 septembrie 2009 inculpații N.N.V. și A.O.V. au plecat spre Olanda, cu scopul de a achiziționa droguri, lucru pe care l-au și realizat. Cei doi au revenit în țară în cursul zilei de 11 septembrie 2009, drogurile au fost lăsate în Olanda, în custodia lui "U.". După ce au revenit în țară, timp de aproximativ 10 zile, C.I. nu era de găsit, astfel că inculpații A.O.V., N.N.V.

și A.M.B.C. au desfășurat o activitate amplă de identificare a altei persoane, care ar fi fost dispusă să primească pachetul pe numele său. În acest scop s-a discutat cu N.N.C., concubina acestuia Z.A. precum și cu o persoană numită C. (B.), însă niciuna dintre aceste persoane nu a acceptat să se supună riscului de a primi un colet care conținea droguri, pe numele său. În cele din urmă, la data de 18 septembrie 20009 inculpatul A.M.B.C. a reușit să ia legătura cu martorul C.I., care și-a reconfirmat disponibilitatea de a primi coletul pe numele său, comunicându-le datele personale necesare pentru a putea fi înscris numele său pe colet, la rubrica destinatarului. Imediat inculpații au și transmis informațiile obținute persoanei de încredere din Olanda care a expediat coletul prin P.A.

La data de 22 septembrie 2009 coletul a ajuns în țară și a fost ridicat de C.I. iar la ieșirea din incinta unității P.A. unde îl așteptau și cei doi inculpați, s-a realizat activitatea de prindere în flagrant. Concomitent cu pregătirea flagrantului despre care s-a făcut vorbire mai sus s-au desfășurat cercetări și în ceea ce-l privește pe D.V., zis P., care cu toate măsurile de precauție era suspectat a fi în continuare un dealer important de droguri. Astfel, la data de 07 aprilie 2009, lucrătorii din cadrul B.C.C.O. Bacău - Serviciul Antidrog s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul C.G.C. vinde pe raza mun. Bacău doze de canabis, cunoscute sub numele de SKUNK, produs ce face parte din categoria drogurilor de risc conform tabelului nr. III, anexă a Legii nr. 143/2000.

Folosirea în cauză a mijloacelor de investigație specifice prevăzute de art. 224 1 - 224 4 C. proc. pen. cu referire la art. 21 și 22 din Legea nr. 143/2000, modificată au certificat preocupările numitului C.G.C. pe linia traficului de droguri, la data de 07 aprilie 2009 procurându-se autorizat de la acesta 0,7 g canabis, respectiv 1 pachețel din staniol în care se aflau fragmente vegetale mărunțite de culoare verde, în schimbul sumei de 100 RON. Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică din 17 aprilie 2009 al Inspectoratul General al Poliției Române - B.C.C.O. Iași - Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor a rezultat că substanța achiziționată de investigatorul și colaboratorul sub acoperire la data de 07 aprilie 2009 de la C.G.C.

este constituită din 0,7 g canabis în care s-a evidențiat cu prilejul analizelor de laborator tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de plantă canabis ce constituie drog de risc. Ulterior, în baza aceleiași autorizații, la data de 01 mai 2009 a fost achiziționată de colaboratorul sub acoperire cantitatea de 0,6 g canabis de la același distribuitor în schimbul sumei de 100 RON. Și de această dată analizele de laborator au confirmat existența substanței THC (raport de constatare tehnico-științifică din 05 mai 2009). Cercetările efectuate ulterior în cauză au confirmat faptul că numitul C.G.C. era cunoscut ca dealer de SKUNK pe raza mun. Bacău la fel ca și inculpatul D.V., zis P. În perioada aprilie - jumătatea lunii august 2009 inculpatul C.G.C.

a deținut o cantitate mare de SKUNK pe care o distribuia contra cost, porționată, către consumatori. Atunci când rămâneau fără marfă, între C.G.C. și D.V. se realiza un schimb de substanțe stupefiante. S-a dovedit faptul că, de la începutul lunii septembrie și până la data realizării acțiunii flagrante descrisă mai sus, C.G.C. a apelat, atunci când a avut comenzi, la inculpatul D.V., zis P., fie direct, fie prin intermediul fratelui său C.A., al concubinei acestuia B.L.G. și a surorii sale B.E.P. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că în perioada iunie - septembrie 2009 în mod frecvent, aproape zilnic, inculpatul D.V. a distribuit contra cost droguri de risc către consumatorii din mun.

Piatra-Neamț la cererea acestora, adresată în mod direct sau prin intermediari apropiați de-ai săi. Printre aceștia au fost identificați: M.G. zis "M.", M.A.I. zis "C.", B.E.P. și martorul cu identitate protejată F.E.I. Elocvente în această privință fiind depozițiile acestora corelate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de D.V., care au fost interceptate în mod autorizat. Inculpatul ținea "marfa" la sora sa I., în scop de precauție pentru a nu fi prins. Toți inculpații din prezenta cauză și-au luat măsuri sporite de precauție, reducând convorbirile telefonice pentru că le era teamă ca să nu fie interceptate. Discuții importante se purtau cu prilejul întâlnirilor personale, de regulă în barul administrat de inculpatul A.O.V.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința în construcție a fraților C. situată în satul L., com. H., jud. Bacău au fost identificate: o tulpină de plantă cu frunze de culoare verde-oliv, ascunsă într-o sobă, mai multe resturi (fragmente vegetale - frunze și tulpini) de culoare verde-oliv, ambalate în foi de staniol, celofan sau plicuri ascunse într-o cutie, în garaj, 44 chiștoace sau fragmente de țigară confecționate din foiță de hârtie, cu filtru din carton de culoare albă inscripționat K., în toate aceste probe evidențiindu-se cu prilejul analizelor de laborator compusul THC (raport de constatare tehnico-științifică din 02 octombrie 2009). Probele administrate în cauză au condus la concluzia că produsul canabis identificat în urmele ridicate de la frații C.G.C.

și C.A. a fost achiziționat de la inculpatul D.V. din Piatra-Neamț și adus în locuința acestora din satul L., com. H. De altfel, inculpatul C.G.C. a recunoscut că a achiziționat SKUNK de la inculpatul D.V. Relevante în această privință sunt convorbirile telefonice purtate de inculpatul D.V. cu martora B.L.G. și cu frații C.. Probatoriul administrat în cauză relevă amploarea deosebită a activității infracționale a inculpaților care au acționat în mod voluntar deliberat și coordonat în cadrul unei structuri determinate, specializate în săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc cu caracter național și transnațional, care prin modul de concepere, funcționare, durata în timp, roluri, flexibilitate, prin adaptarea la condițiile și împrejurările concrete de aprovizionare cu substanțe stupefiante, realizează cerințele esențiale ale unor grupări infracționale organizate, așa cum este definită prin art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Desfășurarea activității infracționale pe o perioadă îndelungată de timp și prin relațiile și conexiunile cu alte persoane care acționează pe același segment de crimă organizată, prin modul de concepere și organizare a activității infracționale, prin luarea unor măsuri sporite de precauție și încercarea de a îngreuna și zădărnici activitatea de depistare și atragere a răspunderii penale prin implicarea altor persoane care au acționat fără vinovăție, inculpații au dovedit că au acționat după un plan prestabilit, pus la punct în cele mai mici detalii, urmărind atât asigurarea reușitei cât și inducerea în eroare a organelor judiciare prin încercarea de a transfera răspunderea penală a faptelor comise asupra altor persoane.

S-a reținut de către prima instanță, în baza probatoriului administrat, că inițiativa săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri a aparținut inculpatului N.N.V. Acesta a apelat și obținut sprijinul celorlalți inculpați, atât în ceea ce privește încheierea tranzacției cu succes cât și vânzarea ulterioară pe piața internă din România a drogurilor, desigur prin intermediul inculpatului D.V. Acesta a avut cunoștință de punerea în executare a hotărârii infracționale a celorlalți inculpați, pe care i-a ajutat cu sfaturi, s-a interesat de modul de expediere și controlare a coletelor prin P.A. la alte persoane care au primit droguri din străinătate prin aceeași modalitate, a luat legătura cu persoane din străinătate care au posibilitatea de a le procura "marfă" și a păstrat permanent legătura cu ceilalți inculpați.

În drept, s-a reținut că faptele inculpatului D.V., în modalitatea în care au fost descrise, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, în formă continuată. Faptele inculpaților N.N.V. și A.O.V. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și participație improprie la introducerea în țară de droguri de risc, deoarece C.I. a acceptat să primească pe numele său un colet din străinătate fără a cunoaște ce conține. Fapta inculpatului A.M.B.C. constituie complicitate la participație improprie în ceea ce privește introducerea în țară de droguri de risc prevăzută de art. 26 C. pen.

raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ajutorul acestuia la găsirea lui C.I. fiind esențială pentru consumarea infracțiunii. Faptele inculpatului C.G.C. se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și art. 4 alin. (1) din aceeași lege. Vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită, astfel că prima instanță a înlăturat ca nefondate apărările inculpaților, reținând că prin modalitatea de comitere a faptelor și măsurile de precauție luate, respectiv găsirea unei persoane care să accepte primirea coletului, trimiterea drogurilor prin colet de către o altă persoană din Olanda dovedesc că aceștia cunoșteau despre activitățile ilicite desfășurate de fiecare dintre membrii grupului infracțional.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților D.V., A.O.V., N.N.V., A.M.B.C. și C.G.C. prima instanță a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen. și în raport de natura și gravitatea faptelor, urmările produse, natura și cantitatea drogului traficat dar și de persoana inculpaților - conduita bună înainte de comiterea faptelor, lipsa antecedentelor penale, situația familială și nivelul de pregătire, reținând și dând eficiență circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., a aplicat inculpaților pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege, cu suspendarea sub supraveghere. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial Bacău și inculpatul A.M.B.C. criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei. În dezvoltarea motivelor apelului parchetul a criticat hotărârea primei instanțe pe motive de netemeinicie, susținând că s-a acordat o relevanță dublă criteriilor pentru stabilirea pedepsei. S-a mai arătat că trebuie avut în vedere că inițiativa săvârșirii faptelor a aparținut inculpatului N.N.V., însă colaborarea cu ceilalți doi a avut un caracter ritmic și nu se poate accepta că este vorba de un drog ușor întrucât legea nu distinge decât droguri de risc și droguri de mare risc, precum și gradul de pericol social al faptelor.

La stabilirea cuantumului pedepselor trebuie avut în vedere atât persoana inculpaților, care nu au recunoscut și au planificat activitatea infracțională, cât și fapta cu pericolul social asupra altor persoane, iar prin reducerea cuantumului pedepselor la 3 ani, instanța de fond nu a apreciat corect modul de individualizare a pedepsei și se impunea executarea pedepselor în regim de detenție. În subsidiar, procurorul a solicitat redozarea pedepselor, în sensul de a fi majorate cuantumul acestora și înlăturate dispozițiile art. 86 1 C. pen. Inculpatul A.M.B.C. a criticat sentința sub aspectul netemeiniciei și nelegalității, în sensul că în mod greșit a apreciat judecătorul fondului asupra contribuției sale la comiterea faptelor, deoarece nu a avut cunoștință de identificarea drogului și pregătirea terenului în străinătate, ci a avut contribuție doar pe teritoriul României.

S-a reținut că inculpații au colaborat, însă materialul putea ajunge în țară și fără contribuția inculpatului A.M.B.C. O altă critică a vizat faptul că s-a aplicat o pedeapsă mult prea mare în raport de contribuția inculpatului la comiterea faptei și conduita bună a acestuia anterior comiterii faptei. S-a susținut că familia sa este stabilită în Belgia iar inculpatul se ocupa cu vânzarea de autoturisme aduse de acolo, deci ar fi putut să aducă singur drogurile, astfel că nu există temei legal pentru majorarea pedepsei astfel cum a solicitat parchetul. Prin Decizia penală nr. 27 din 1 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, Secția penală, cauze cu minori și familie, în Dosarul nr. 6948.7/110/2009, în opinie majoritară, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.

-Serviciul Teritorial Bacău împotriva Sentinței penale nr. 153/D din 06 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a desființat, în parte, sentința penală apelată, numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților N.N.V. și A.O.V. și, rejudecând în fond, s-au înlăturat dispozițiile art. 86 1 , art. 86 2 - 86 3 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. în ceea ce privește pe inculpații N.N.V. și A.O.V. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat A.M.B.C. împotriva Sentinței penale nr. 153/D din 06 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr. 6948/110/2009. În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. a fost obligat apelantul inculpat A.M.B.C. să plătească statului suma de 150 RON cheltuieli judiciare. Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, fundamentată pe toate probele administrate, care au fost evaluate corespunzător. Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că inculpații, dintre care unii au declarat că erau consumatori (N.N.V. și A.O.V.), au organizat transmiterea din străinătate în România, prin P.A., a unui colet în care se afla o cantitate însemnată de canabis, faptă ce constituie infracțiunea prevăzută în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, iar pentru inculpatul A.M.B.C., complicitatea la această faptă penală, astfel că prima instanță, în mod corect a reținut vinovăția inculpaților și la comiterea acestei infracțiuni.

S-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt fapte penale care prezintă un pericol social foarte ridicat, relevat chiar de pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunea de la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2003 (închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi), iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 în referire la art. 323 C. pen. - închisoare de la 3 la 15 ani. Astfel, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților A.O.V. și N.N.V., doar sub aspectul naturii și al cuantumului pedepselor, însă, în opinia Curții, a procedat greșit la alegerea modalității de executare, întrucât se impunea executarea pedepselor în regim de detenție.

Nu poate fi omis că inițiativa săvârșirii faptelor a aparținut inculpatului N.N.V., iar colaborarea cu o parte din ceilalți inculpați a avut un caracter ritmic și nu se poate vorbi de un drog ușor întrucât legea nu distinge decât droguri de risc și droguri de mare risc, efectul acestora asupra sănătății consumatorilor fiind foarte nociv în ambele situații. La stabilirea modalității de executare trebuia avut în vedere atât persoana inculpaților, care nu au recunoscut și au planificat activitatea infracțională, cât și urmările avute, iar prin reducerea cuantumului pedepselor la 3 ani instanța de fond a dat eficiență maximă circumstanțelor personale ale inculpaților cărora li s-a scăzut pedeapsa mult sub minimul special de 10 ani închisoare prevăzut pentru infracțiunea cea mai gravă de trafic internațional de droguri de risc.

De altfel, în cauză cei 2 inculpați au fost arestați începând cu data de 22 septembrie 2009 până la 6 mai 2010 (data pronunțării sentinței Tribunalului Bacău prin care s-a revocat măsura arestării preventive), prin urmare faptele celor 2 inculpați au prezentat un pericol real pentru ordinea publică și se impune executarea pedepselor în regim de detenție. Pentru aceste considerente, Curtea, în opinie majoritară, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Bacău numai sub aspectul modalității de executare a pedepsei pentru inculpații A.O.V., N.N.V. și a dispus executarea pedepsei în regim de detenție. În ceea ce privește inculpatul A.M.B.C.

s-a reținut de către instanța de apel că activitatea acestuia a fost mai redusă, s-a rezumat doar la găsirea unei persoane care să ridice coletul cu canabis de la P.A., iar activitatea sa sub forma complicității a demonstrat o participare mai redusă la comiterea infracțiunii, fapt pentru care modalitatea de executare a pedepsei prin suspendarea sub supraveghere este just aplicată și nu se impune admiterea apelului procurorului și sub acest aspect. Referitor la apelul declarat de inculpatul A.M.B.C., Curtea a constatat că este nefondat. Astfel, dacă inculpatul nu ar fi cunoscut faptul că în colet se aflau droguri trimise din altă țară, ci parfumuri sau eventual haine și încălțăminte sport, așa cum a declarat în fața tribunalului, nu și-ar fi luat măsuri de precauție deosebite pentru a găsi o altă persoană care să ridice "marfa". Or, probele administrate în cauză au relevat că apelantul A.M.B.C.

a manifestat o atitudine extrem de prudentă și cu măsuri de precauție extreme atunci când a căutat și a găsit o altă persoană care a acceptat ca numele acesteia să fie trecut la rubrica destinatar, pe coletul respectiv. Găsirea unei alte persoane, respectiv numitul C.I., care a fost de bună credință atunci când a crezut afirmațiile lui A.M.B.C., potrivit căruia pachetul îi era lui destinat dar nu trebuia să afle soția, relevă un mod de acțiune insidios, care nu poate să conducă decât la concluzia că inculpatul avea cunoștință de comandă și ulterior de achiziția drogurilor efectuată de inculpatul N.N.V. și A.O.V. din Olanda precum și împrejurarea că introducerea în țară a unei astfel de substanțe presupune în mod implicit și transportul ei care, potrivit legii, este considerat operațiune privind circulația drogului și reprezintă o modalitate de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 3 din Legea nr. 143/2000.

De altfel, inculpatul N.N.V. a declarat că îl știa pe inculpatul A.M.B.C. prin intermediul căruia l-a cunoscut pe C.I., cel care a ridicat coletul de la P.A. și în care se aflau disimulate drogurile. Relevantă este și depoziția martorului C.I. care a declarat că a fost contactat în septembrie 2009 de inculpatul A.M.B.C. care a venit la locuința martorului și i-a spus că are de primit un pachet în care se află haine și adidași, însă nu vrea să afle soția sa de colet, fapt pentru care i-a cerut martorului să fie trimis pachetul pe numele său urmând ca în schimbul serviciului să primească o pereche de pantofi sport, marca A. Martorul nu a declarat că inculpatul i-ar fi spus ceva de un colet în care se aflau parfumuri, așa cum susține în declarațiile sale apelantul A.M.B.C., ci era vorba de haine și "adidași" fapt care relevă încă odată atitudinea oscilantă, nesinceră a inculpatului, de negare a faptei.

Inculpatul A.M.B.C. a arătat că "V." i-a cerut să găsească persoană care să primească un colet din străinătate, fapt pentru care l-a găsit pe martorul C.I. la care s-a deplasat cu inculpatul N.N.V. cu un autoturism la domiciliul martorului, din comuna D.R., pe care l-au luat de la pădure unde muncea, l-au transportat în loc. Piatra-Neamț și i-au dat bani de taxi spunându-i că îl așteaptă la un bar din comună, de unde vor ridica coletul. Această atitudine conduce la concluzia că apelantul știa despre conținutul "riscant" al coletului, mai ales că i s-a promis un "premiu" substanțial pentru acest ajutor, motiv pentru care a acceptat cu bună știință riscurile la care s-a expus. Față de aceste considerente, Curtea a apreciat că a fost dovedită fără putință de tăgadă participarea inculpatului apelant la comiterea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de risc și, prin urmare, susținerile acestuia sunt neîntemeiate.

Împotriva deciziei au formulat recurs inculpații A.O.V., N.N.V. și A.M.B.C. criticând-o sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, arătând că în mod nejustificat instanța de apel a apreciat că pedepsele aplicate inculpaților, cu suspendare sub supraveghere, nu realizează scopul preventiv educativ al pedepsei, invocând în drept dispozițiile art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. La termenul de judecată din data de 27 septembrie 2011 inculpatul A.M.B.C. și-a manifestat în mod direct și nemijlocit voința de a-și retrage recursul formulat în cauză, astfel că instanța a luat act de retragerea recursului și a obligat recurentul inculpat la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, s-a stabilit a fi avansată din fondul Ministerului Justiției.

Verificând cauza atât sub aspectul motivului de recurs invocat de inculpații A.O.V. și N.N.V. circumscris cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 cât și din oficiu - potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte apreciază că hotărârea instanței de apel este nelegală și netemeinică, recursul declarat de inculpați fiind fondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente: Referitor la aspectele invocate din oficiu de către instanță, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 385 1 alin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs sentințele împotriva cărora persoanele prevăzute în art. 362 din același cod nu au folosit calea apelului, dacă legea prevede această cale de atac.

Împotriva deciziilor pronunțate în apel se poate declara recurs de către persoanele menționate în art. 362, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificare. Ca atare, persoanele care nu au folosit calea apelului pot declara recurs împotriva deciziei instanței de apel numai cu privire la modificările aduse sentinței ca urmare admiterii apelului de către o altă persoană dintre cele prevăzute la art. 362 C. proc. pen. În cauză, sentința primei instanțe a fost modificată ca urmare a admiterii apelului declarat de parchet, prin urmare inculpații A.O.V. și N.N.V. pot folosi calea de atac a recursului numai împotriva deciziei și numai în ceea ce privește modificările aduse sentinței, respectiv, sub aspectul individualizării pedepsei cu referire la modalitatea de executare.

În raport de aceste dispoziții și limitele în care recursul formulat de inculpați A.O.V. și N.N.V. poate devolua cauza, recurenții au criticat decizia instanței de apel numai sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că, în cauză, s-a făcut o analiză judicioasă a probelor, o interpretare corespunzătoare a acestora, reținându-se în mod corect atât situația de fapt, cât și vinovăția inculpaților, dându-se în drept o justă încadrare juridică faptelor.

Constatând întrunite condițiile tragerii la răspundere penală, instanțele de fond și apel au hotărât, în mod corect, în opinia Înaltei Curți, condamnarea celor doi inculpați pentru comiterea în concurs a infracțiunilor de inițiere, constituire, sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și participație improprie la infracțiunea de introducere în țară de droguri de risc, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2002, constând în aceea că în cursul lunii septembrie 2009, acționând în cadrul unei grupări infracționale specializată în comiterea infracțiunilor de trafic de droguri, s-au deplasat împreună în Olanda, de unde au procurat o cantitate de canabis, drog de risc, dispunând introducerea lui în țară, prin disimularea într-un colet ce conținea o combină muzicală "N.", expediat pe numele lui C.I., care nu a cunoscut conținutul coletului.

Cu ocazia deschiderii coletului au fost găsite un număr de 5 pliculețe ce conțineau cantitatea totală de 485,6 gr. canabis, substanță interzisă la deținere. Vinovăția inculpaților este pe deplin dovedită de întregul material probator administrat în cauză, relevante în acest sens fiind: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarațiile martorului C.I., rezultatele perchezițiilor de la domiciliile fraților C., declarațiile martorilor Z.A., B.L.G., B.E.P., martorul cu identitate protejată F.E.I., transcrierile convorbirilor telefonice dintre inculpați, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică, declarațiile inculpaților. În ce privește critica recurenților-inculpați privind greșita individualizare a pedepsei aplicate acestora de către instanța de apel sub aspectul modalității de executare, Înalta Curte constată că, potrivit art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. În conformitate cu dispozițiile art. 72 din C. pen., care stabilește criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Înalta Curte constată că, raportat la natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite [aderare la un grup infracțional în scopul comiterii de infracțiuni privind traficul de droguri, participație improprie la infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000], circumstanțele reale în care au fost săvârșite faptele (comiterea faptelor împreună cu alte persoane, modul minuțios în care au pregătit comiterea faptelor, în cadrul unui grup, prin disimularea drogurilor de risc într-o combină muzicală trimisă prin colet unei alte persoane care nu cunoștea conținutul coletului, contribuția acestora în cadrul grupului și la comiterea faptelor, inculpații asigurându-se să nu fie identificați, raza teritorială pe care s-au desfășurat activitățile infracționale, pe teritoriul Olandei și României, perioada de timp în care s-au comis aceste fapte, concurența infracțiunilor), natura și cantitatea de droguri traficate (485,6 gr.

canabis, drog de risc) urmările socialmente periculoase produse prin săvârșirea faptelor, sentimentul de insecuritate în rândul cetățenilor, faptul că au urmărit obținerea unor sume de bani din activități ilicite dar și la persoana inculpaților (care nu au antecedente penale, inculpatul A.O.V. are un nivel de pregătire superior, au un loc de muncă, conduita acestora de negare a faptelor și încercarea de a-și minimaliza contribuția la comiterea faptelor), cele două instanțe în mod justificat au dat eficiență circumstanțelor legale atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. și au apreciat că aplicarea unor pedepse într-un cuantum orientat sub minimum limitelor speciale de pedeapsă pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora corespunde scopului preventiv educativ al pedepsei.

În ceea ce privește modalitatea de executare, Înalta Curte reține că instanța de apel în mod greșit a apreciat că numai executarea în regim de detenție a pedepselor aplicate inculpaților A.O.V. și N.N.V. este de natură să asigure conștientizarea naturii și gravității faptelor și a consecințelor comiterii lor. Se reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 52 C. pen., pedeapsa este deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și de reeducare a celui condamnat, având un rol preventiv-educativ. Ca măsură de constrângere pedeapsa pe lângă scopul represiv trebuie să reflecte dezaprobarea legală și judiciară, atât cu privire la faptele penale, cât și în ceea ce privește comportamentul inculpatului.

Prin urmare, sub aspectul cuantumului, dar și a modului de executare a acesteia, pedeapsa trebuie individualizată astfel încât să îl convingă pe inculpat de necesitatea respectării legii penale și să-l determine pe viitor să nu mai comită fapte penale. În accepțiunea Înaltei Curți funcția de reeducare a pedepsei poate fi realizată atât printr-o dozare corespunzătoare a pedepsei cât și prin stabilirea unei modalități de executare care să țină seama în egală măsură de natura și gravitatea faptei, dar și de persoana inculpatului. Or, raportat la aceste elemente instanța de apel nu a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpaților A.O.V. și N.N.V. apreciind în mod eronat că scopul pedepsei privind reinserția socială a acestora nu poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse în regim neprivativ de libertate, înlăturând aplicarea dispozițiile art. 86 1 C. pen.

La stabilirea modalității de executare trebuie avute în vedere atât persoana inculpaților (care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, au recunoscut parțial comiterea faptelor, au un loc de muncă și sunt integrați în societate, inculpatul A.O.V.

are un nivel superior de pregătire, după comiterea faptelor din prezenta cauză nu au mai comis fapte de același gen și nici alte fapte penale), urmările faptelor, gradul de pericol social al faptei (care este unul ridicat), natura și cantitatea drogurilor traficate (droguri de risc), contribuția acestora în comiterea faptelor în raport de ceilalți coinculpați pentru care s-au aplicat pedepse cu suspendarea executării astfel că, în opinia Înaltei Curți, în raport de natura și gravitatea faptelor, realizarea scopului preventiv-educativ al pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi realizat și prin suspendarea sub supraveghere a pedepselor, dându-se posibilitate inculpaților de a-și schimba atitudinea în raport de valorile sociale ocrotite de norma penală, urmând ca în cazul în care se va dovedi că inculpații nu au meritat un asemenea beneficiu, să execute în întregime pedepsele în regim de detenție.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 , pct. 2, lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile inculpaților A.O.V. și N.N.V., va casa decizia atacată numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate celor doi inculpați. Va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 C. pen. Va menține Sentința penală nr. 153/D din 06 mai 2011 pronunțată de Tribunal Bacău. Va constata că prin încheierea din 27 septembrie 2011 instanța de recurs a luat act de retragerea recursului formulat de inculpatul A.M.B.C. împotriva aceleiași decizii penale. În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de inculpații A.O.V. și N.N.V. împotriva Deciziei penale nr. 27 din 1 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie. Casează decizia atacată numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților A.O.V. și N.N.V. Înlătură dispozițiile art. 71, 64 C. pen. Menține Sentința penală nr. 153/D din 6 mai 2011 a Tribunalului Bacău. Constată că prin încheierea din 27 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6948.7/110/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpatul A.M.B.C. împotriva aceleiași decizii penale. Definitivă. Pronunțată în ședința publică azi 8 noiembrie 2011.