ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1028/2012

Asupra recursului de față,

în

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 26 aprilie 2011 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Alba Iulia plângerea penală formulată de către petentul I.I.

împotriva intimatei F.G. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu

contra intereselor

persoanelor, abuz în

serviciu prin îngrădirea unor drepturi și abuz în

serviciu contra

intereselor publice, plângere în care petentul arată

că intimata, pronunțând sentința civilă nr. 750/2011, a încălcat în

mod abuziv și deliberat dispozițiile procesual

civile. S-a mai arătat că

deși

petentul a făcut dovada în Dosarul nr. 086/222/2009 că cererea de partaj nu a

fost semnată de către reclamanta J.M.D.,

ci a fost introdusă în mod

nelegal de avocatul C.I.S., care nu a făcut dovada calității sale de

reprezentant legal al

reclamantei, intimata

nu și-a respectat obligația de imparțialitate și nu

a pus în discuție

legitimitatea introducerii cererii și nu a dispus

anularea acțiunii în temeiul art. 133-art. 134 C.

proc. civ.

Prin Rezoluția nr. 222/P/2011 din 10 iunie 2011 s-a dispus,

în baza art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea

urmăririi penale față de numita F.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

prev. de art. 246, art. 247

1

și

art.

248 C. pen., cu motivarea că judecătorul este independent în

pronunțarea

unei soluții, iar hotărârile emise pot fi contestate de

partea nemulțumită prin exercitarea dreptului legal de a introduce o

cale

de atac. S-a mai arătat că, procedând la compararea conținutului plângerii cu

faptele penale indicate de partea vătămată

ca

fiind săvârșite de magistrat, nu rezultă nici un raport logic între

acestea, demersul numitului I.I. fiind apreciat

astfel ca un

abuz de drept, nejustificat.

Împotriva acestei rezoluții petentul I.I. a formulat

plângere, iar prin Rezoluția nr. 597/11/2/2011

din 21 iulie 2011 a Procurorului General din cadrul Parchetului de pe lângă

Curtea de

Apel Alba Iulia, plângerea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nemulțumit petentul s-a adresat cu plângere instanței de

judecată, potrivit art. 278

1

C. proc. pen.

Prin sentința

penală nr. 142 din 16 noiembrie 2011 a Curții de

Apel Alba Iulia, secția

penală, a fost respinsă ca nefondată

plângerea

formulată de petent împotriva rezoluțiilor procurorului, cu obligarea acestuia

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum

de 300 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că

nemulțumirea petentului în legătură cu soluția pronunțată de instanța civilă nu

poate conduce, de plano, la constatarea

unei îndepliniri defectuoase

a

îndatoririlor de serviciu de către magistratul F.G.,

petentul având

posibilitatea de a ataca hotărârea civilă pronunțată, iar pe de altă parte,

afirmațiile sale privind nelegalitatea acestei hotărâri sunt simple alegații

care nu sunt susținute de nici un indiciu

și

nu au nicio argumentare, astfel că în cauză infracțiunile prev. de

art. 246

și art. 248 C. pen. nu există.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 247

C. pen s-a reținut că în cauza de fată nu există nici un element care să ateste

existenta vreunei acțiuni care să aibă ca urmare imediată lezarea unui drept al

unui cetățean prin restrângerea folosinței sau exercițiului acelui drept sau

prin crearea pentru acesta a unei stări de inferioritate, iar soluția

pronunțată de magistratul intimat nu conține nici un element care să ducă la

concluzia că s-a urmărit lezarea vreunui drept al petentului sau crearea pentru

acesta a unei stări de inferioritate, pe vreunul dintre temeiurile arătate în

acest text de lege

Împotriva acestei din urme sentințe petentul I.I. a

formulat recursul de față.

Recursul este inadmisibil.

Potrivit ari. 278

1

alin. (1) C. proc. pen.,

împotriva rezoluție de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, persoana

vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt

vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni,

potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Potrivit ari. 278 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul,

soluționând plângerea, o poate respinge ca nefondată prin sentință, ca în speță,

iar potrivit ari. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a

fost modificat prin ari. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă),

împotriva hotărârii pronunțate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate

exercita nici o cale de atac, astfel că sentința pronunțată în aceste condiții

este definitivă de la data pronunțării.

Așa fiind, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile

ari. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca

inadmisibil recursul declarat de petentul I.I.

În temeiul ari. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul

petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit

dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petiționarul I.I. împotriva sentinței penale nr.

142 din 16 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă

recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 aprilie 2012.