ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.05.2012

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
17.05.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Prin Ordonanța din 11 iulie 2011 a Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție

- Serviciul Teritorial Craiova, în temeiul disp. art. 228 alin. (6) rap. la

art. 10 lit. a) și d) C. proc. pen., art. 38, 42 și 45 C. proc. pen., s-a dispus,

printre altele, reînceperea urmăririi penale față de numiții O.V. și N.D., pentru

fapta prev. de art. 257 C. pen. comb. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, A.A., M.I.

și C.l., pentru fapta prev. de art. 246 C. pen.

Pentru a se pronunța astfel procurorul

a reținut că la data de 15 aprilie 2011, numitul C.I. din Municipiul Craiova, județul

Dolj, a formulat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția de urmărire penală și criminalistică, plângere penală împotriva numiților

P.D. prorector la Universitatea din Craiova, V.l. - rectorul Universității din Craiova,

S.A. - șef Serviciu Resurse Umane din cadrul Universității din Craiova, B.E. - decan

al Facultății de Automatică din Craiova, G.M. - șef de catedră la Facultatea de

Automatică din Craiova, V.R. - profesor la Facultatea de Automatică din Craiova,

l.M. - profesor la Facultatea de Automatică Craiova și fost rector al Universității

din Craiova, B.M. - profesor la Facultatea de Electrotehnică din Craiova, O.V. -

prodecan al Facultății de Mecanică din Craiova, N.D. - decan al Facultății de Mecanică

Craiova, S.V. - fost student al Facultății de Mecanică, promoția 2010, M.I. - director

în cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, C.l. - funcționar

în cadrul aceluiași minister și A.A. - fost Ministru al Educației, pentru următoarele

motive: împotrivirea la punerea în executare a două hotărâri judecătorești definitive

și irevocabile, îngrădirea dreptului la muncă prin împiedicarea exercitării drepturilor

legale în scopul de a fi înlăturat din mediul universitar; interzicerea folosirii

de către denunțător a limbii române în activitatea de predare; amenințarea cu moartea;

măriri nelegale de salarii în anul 2002 pentru persoanele selectate după criterii

politice și de clientelism; promovări de posturi inexistente sau fără îndeplinirea

condițiile legale; fabricarea de dosare și falsuri în acte oficiale pentru obținerea

de fonduri bugetare; acțiuni de mituire a unor membrii ai comisiei ministeriale

pentru acreditarea secției de calculatoare - engleză; amenințarea unor studenți

pentru a-i instiga împotriva sa; blocarea unor sesizări formulate de către denunțător,

în cursul anului privind pretinse abuzuri comise de numiții P.D. și V.I., sesizări

care erau adresate Senatului Universității.

Denunțul adresat Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică,

a fost trimis spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj,

care l-a înaintat la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova,

cu adresa din 13 mai 2011.

Cu prilejul audierii, C.I. - cadru didactic

în cadrul Facultății de Automatică Craiova până în luna decembrie 2010 și-a precizat

obiectul denunțul - în esență - vizează următoarele aspecte:

În

cursul lunii decembrie 2010, membrii comisiei de cercetare

disciplinară, respectiv P.D., S.A., L.M., B.N. de sindicat al Universității din

Craiova și O.E. - prorector al Universității din Craiova, ar fi întocmit în fals

raportul privind rezultatul cercetării disciplinare a denunțătorului, în sensul

că ar fi ascuns motivul real pentru care acesta ar fi refuzat postul cu predare

în limba engleză, raport ce a stat la baza contractului de muncă încheiat de denunțător

cu Universitatea din Craiova.

În

perioada 2009-2010, numiții O.V., N.D. și D.N. au făcut presiuni

asupra sa pentru a da note de trecere unor studenți recomandați de aceștia, presiuni

exercitate direct ori prin persoane interpuse (situația decanului D.N. despre care

se susține că a făcut intervenții prin intermediul secretarei M.G.).

Denunțătorul a declarat că la momentul

efectuării intervențiilor, nu i s-a propus să primească bani, bunuri ori alte foloase

spre a acorda note de trecere, dar a susținut că, refuzând să dea curs solicitărilor,

a fost amenințat de profesorul O.V. că „nu-i vor mai călca picioarele prin facultate"

și avertizat de secretara M.G. că decanul D.N. va urmări dacă dăduse note de trecere

celor recomandați de el și se va răzbuna dacă nu va face ce i se cere.

Denunțătorul a susținut că unul dintre

studenții recomandați de O.V. respectiv S.V., l-a amenințat și direct, plângerea

făcută împotriva acestuia formând obiectul dosarului înregistrat la Parchetul de

pe lângă Judecătoria Craiova, sub nr. 9103/P/2010.

În

perioada 2005-2010, rectorul Universității din Craiova, V.I.

i-ar fi blocat toate sesizările prin care solicita respectarea unor hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile, întocmirea notei didactice pentru persoana sa conform

specializării ori prin care sesiza faptul că șeful de catedră, M.G. primea bani

de la studenți spre a-și îndeplini atribuțiile de serviciu sau că se refuza comunicarea

către persoana sa a unei copii de pe statul de funcțiuni cu poziția la care era

încadrat.

B.E. ar fi declarat mincinos în fața comisiei

de disciplină că, în perioada 01 octombrie 2010 - 08 decembrie 2010, ar fi constatat

că denunțătorul lipsește în mod repetat de la cursuri.

În

perioada 2001-2002, R.V. și I.M. ar fi dispus în mod abuziv,

ca numitul C.I. să nu mai fie titular pe postul pe care îl obținuse prin concurs,

motivându-și decizia pe împrejurarea că era necesară prezența sa la Colegiul Tehnic

de Calcul din Râmnicu Vâlcea.

În

cursul anului 2003, Ministrul A.A. ar fi „ordonat' decanului

P.D. să-l înlăture pe denunțător din învățământul universitar pentru că

ar

fi dezvăluit presei o serie de abuzuri ale persoanelor din conducerea Universității

din Craiova și Facultății de Automatică din Craiova. Aceasta întrucât ulterior apariției

în cotidianul R.L. din 25 august 2003 a art. „Corupția instituționalizată din Universitatea

din Craiova are un singur remediu: cătușele PNA", a fost sancționat disciplinar

pentru atingerea adusă imaginii Universității din Craiova de către conducerea acesteia.

În

cursul anului 2009, numitul M.G., șef de catedră la Facultatea

de Automatică, i-ar fi cerut suma de 3.000 euro pentru a fi admis la concursul organizat

pentru ocuparea unui post cu predare în limba engleză, deși denunțătorul nu deținea

un atestat de cunoaștere a acestei limbi spre a putea ocupa postul, fără să fi pronunțat

numele vreunei persoane în posesia căreia urmau a ajunge banii. Denunțătorul a declarat

că a remis doar 1.000 euro din suma pretinsă, ceea ce a atras nemulțumirea șefului

de catedră, care ar fi efectuat mai multe demersuri pentru ca denunțătorul să fie

titularizat pe post.

A mai susținut că M.G. ar fi cerut, în

cursul anului 2009 membrilor catedrei pe care o conducea și contribuirea cu bani

ori efort personal la a crea condiții plăcute membrilor comisiei de acreditare a

secției cu predare în engleză.

În

cursul anului 2004, L.M. ar fi trecut note în catalog unor

studenți apropiați lui la o disciplină predată de către denunțător, iar pentru a

descoperi fapta pretins a fi fost săvârșită, ar fi dispărut din arhiva facultății

în care s-au trecut în fals note.

Astfel cum au fost descrise faptele de

corupție sesizate în sarcina numiților O.V. și D.N., prodecan și respectiv, decan

la Facultatea de Mecanică din Craiova - ce atrag competența Direcției Naționale

Anticorupție - de a interveni pe lângă denunțător în scopul acordării de note de

trecere unor studenți, dacă nu au fost însoțite de acte de promisiune, oferire sau

dare de bani ori alte avantaje, s-a reținut că nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii de trafic de influență.

Cum nu există nici o dovadă că fostul Ministru

al Educației A.A., ar fi „ordonat" conducerii Universității din Craiova să-l

înlăture pe denunțător din postul deținut, în cauză s-a dispus neînceperea urmăriri

penală față de acesta și de ceilalți funcționari ai Ministerului Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului.

În

ceea ce privește fapta profesorului M.G., de a fi pretins

de la denunțător suma de 3.000 euro pentru a interveni în scopul admiterii acestuia

la concursul organizat pentru ocuparea unui post cu predare în limba engleză, astfel

cum a fost descrisă de către C.I., faptă susceptibilă de încadrare în disp.

art. 257 C. pen. comb. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, s-a reținut că atrage competența

de soluționare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în favoarea căruia a fost

declinată competența și cu privire la toate celelalte fapte sesizate în virtutea

unei mai bune înfăptuiri a justiției.

Împotriva Ordonanței din 11 iulie 2011

a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională

Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova a formulat plângere petiționarul C.I.,

plângere care a fost respinsă prin

Ordonanța din 09 august 2011

a procurorului șef adjunct al secției de combatere a corupției din cadrul Direcției

Naționale Anticorupție.

Împotriva acestei din urmă ordonanțe a

formulat plângere petiționarul C.I.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție

plângerea petiționarului C.I. a fost înregistrată sub nr. 7084/1/2011.

În

plângerea formulată, petentul C.I. a criticat rezoluția atacată

pentru nelegalitate și netemeinicie, criticile formulate fiind expuse în cererea

formulată în scris.

În

motivarea plângerii formulată în scris și depusă la dosarul

cauzei petentul a invocat, în esență că nu au fost audiate persoanele la care se

referă plângerea formulată de el, că nu au fost verificate faptele sesizate, referitoare

la acordarea, în mod nelegal, a unor drepturi salariale unor funcționari din cadrul

Universității Craiova și că nu au fost efectuate cercetări complete privitoare la

împrejurările în care au avut loc promovări ilegale ale unor persoane din aceeași

instituție de învățământ superior, că au fost falsificate unele înscrisuri și a

fost săvârșită infracțiunea de luare de mită de către mai multe persoane, grupul

organizat în stil mafiot din Universitatea Craiova grup coordonat de prorectorul

P.D. l-a amenințat cu moartea atât pe petent cât și pe familia acestuia, mai mulți

funcționari din Ministerul Educației, intimați în prezenta cauză, au dat ordin rectorului

I.V. să se dispense de el. Practic petentul a invocat aceleași argumente formulate

și în fața procurorului șef.

formulării plângerii excepție invocate de procuror, Înalta Curte constată că nu

este întemeiată și o va respinge.

Datele de comunicare la care a făcut referire

procurorul în cadrul concluziilor orale în fața instanței se referă la ordonanța

inițial emisă din 11 iulie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, care

a fost atacată ulterior de petent și soluționată de procurorul șef adjunct al secției

de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție prin Ordonanța

din 09 august 2011.

Or, instanța a fost sesizată prin Ordonanța

procurorului șef adjunct al secției de combatere a corupției din cadrul Direcției

Naționale Anticorupție prin Ordonanța din 09 august 2011 chiar dacă soluționarea

cauzei vizează pe fond Ordonanța din 11 iulie 2011, iar termenul de 20 de zile de

sesizare al instanței are în vedere comunicarea ordonanței procurorului șef.

Constată că Ordonanța șefului adjunct al

secției de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a fost

emisă la data de 09 august 2011, dată la care a fost și comunicată petentului

(Dosar nr. 533/II-2/2011). „Comunicarea" însă atașată la dosarul cauzei constă

în formularul tipizat emis de Parchet către petent, însă nu există la dosarul cauzei

dovada certă de comunicare respectiv, de primire de către petent, a ordonanței mai

sus arătate, cu confirmare de primire sau prin intermediul vreunui oficiu poștal

că acesta într-adevăr a luat cunoștință de conținutul acesteia din urmă ordonanțe.

Petentul a formulat plângere în fața instanței

la data de 02 septembrie 2011, conform datei poștei aplicată pe plicul în care a

transmis plângerea instanței.

Or, atâta vreme cât la dosarul cauzei nu

există comunicarea propriu-zisă, certă, a copiei ordonanței procurorului șef către

petent conform normelor procedurale, acest dubiu nu poate decât să-i profite petentului

astfel că Înalta Curte constată plângerea formulată în termenul prevăzut de

art. 278

2

pct. (3) C. proc. pen.

cauza sub toate aspectele conform art. 278

1

Curte constată că plângerea nu este fondată, pentru considerentele ce vor fi arătate

în continuare.

Legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca,

orice persoană nemulțumită de actele și măsurile dispuse în timpul urmăririi penale

să facă plângere împotriva acestora, ca o garanție a respectării legalității în

procesul penal.

În

concepția legiuitorului, poate face o astfel de plângere orice

persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-un act sau printr-o

măsură procesuală, fără însă a se aduce atingere autorității de lucru judecat a

unei hotărâri definitive de condamnare. Accesul liber la justiție este reglementat

de legiuitor, iar cel nemulțumit de soluția dată de procuror se poate adresa judecătorului

de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii, competența să judece cauza în

primă instanță, așa cum, de altfel, a procedat și petiționarul, prin plângerea ce

face obiectul verificării în cauza de față.

Potrivit dispozițiilor art. 200 C. proc.

pen. „urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la

existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii

acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în

judecată".

Organul de urmărire penală sesizat potrivit

unuia din modurile prevăzute de art. 221 C. proc. pen., efectuează acte premergătoare

și de urmărire penală în succesiunea determinată de lege, acte care au menirea de

a clarifica aspectele care confirmă sau infirmă existența infracțiunii și pot conduce

la constatarea unuia din cazurile reglementate de art. 10 C. proc. pen., în care

punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată.

În

cauză, în urma actelor premergătoare efectuate, Înalta

Curte constată, că procurorul a reținut corect situația de fapt potrivit căreia,

intimații O.V., D.N., nu au săvârșit fapta prev. de art. 257 C. pen. comb. cu

art. 6 din Legea nr. 78/2000 iar intimații A.A., M.I. și C.I. nu au săvârșit fapta

prev. de art. 246 C. pen.

Totodată, se mai constată că soluția de

neîncepere a urmăririi penale împotriva intimaților O.V., D.N., A.A., M.I. și C.I.,

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și respectiv art. 257

din actele premergătoare administrate în cauză nu a rezultat faptul că sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență față de intimații

O.V. și D.N. și nu există fapta de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor

în ceea ce-i privește pe intimații A.A., M.I. și C.l.

Întrucât, în speță, nu s-au identificat

indicii sau alte elemente din care să rezulte că în timpul desfășurării activităților

în cadrul Universității din Craiova sau în legătură cu desfășurarea activității

profesorale din cadrul instituției de învățământ, aceștia ar fi săvârșit cu intenție

vreo faptă de natură a antrena răspunderea lor penală și, cu atât mai puțin, săvârșirea

unor fapte prin care să aducă atingere intereselor legale ale vreunei persoane,

s-a apreciat, în mod justificat, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - Direcția Națoională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, prin

pronunțarea ordonanței atacate cu prezenta plângere, că susținerile petiționarului

nu au niciun suport probator.

De altfel, Înalta Curte constată că petiționarul

nu a produs dovezi în sprijinul celor relevate și nu a făcut referire la aspecte

concrete, ce țin de elementele constitutive ale acestor infracțiuni, fiind simple

afirmații lipsite de orice fundament real.

Faptul că petentul a fost nemulțumit de

modul cum profesorii din cadrul Universtății

Craiova

sau funcționarii din cadrul Ministerului Economiei își desfășoară activitatea de

învățământ, nu poate să conducă la concluzia că intimații au săvârșit fapte penale

care să atragă răspunderea penală, disciplinară a intimaților atâta timp cât au

fost avute în vedere actele administrate de părți în vederea dispunerii de către

Parchet a unei soluții legale și temeinice. De asemenea faptele nu există în materialitatea

lor cât timp nu se poate reține că au fost săvârșite cu intenție și că prin aceasta

s-a cauzat o vătămare a intereselor legale ale persoanei.

Împrejurarea

că intimații O.V., D.N., A.A., M.I. și

C.I., în cadrul Universității din Craiova nu își desfășoară activitatea universitară

conform aprecierii petentului sau funcționarii din Ministerul Educației nu ar fi

desfășurat activități pe măsura cerințelor petentului nu poate determina începerea

urmăririi penale față de intimați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 246 și art. 257 C. pen. comb. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, pentru acest

aspect existând căi de atac prevăzute expres de legiuitor.

În

consecință, respingând plângerea și dispunând neînceperea

urmăririi penale față de intimați, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a corupției

a dispus o rezoluție temeinică și legală.

În

baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) Teza ultimă C.

proc. pen., va respinge ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.I. împotriva

Ordonanței din 11 iulie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova.

În

baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului prezentei sentințe.

Respinge,

ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.I. împotriva Ordonanței din 11 iulie

2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională

Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova.

Menține

ca legală și temeinică ordonanța atacată.

Obligă

petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 17 mai 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-03-13
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2743/2012
.E.M. a tergiversat cercetările în dosarele penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova sub nr. 3409/P/2010 și nr. 14244/P/2010, care au ca obiect plângerile sale formulate împotriva rectorului Universității din Craiova
ÎCCJ 2012-02-13
0,92
ÎCCJ, Secția penală
Asupra plângerii penale de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, înregistrată la data de 2
ÎCCJ 2011-03-16
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1549/2011
nței de recurs Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Prin acțiunea de contencios administra
ÎCCJ 2011-01-20
0,91
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1798/2011
. 323, art. 208 - 209, art. 217, art. 246, art. 250, art. 261, art. 266, art. 268, art. 271, art. 317 C. pen. Întrucât petentul a solicitat în mod expres cercetarea penală a procurorului P.M. sub aspectul infracțiunii de trafic de influență
ÎCCJ 2012-05-14
0,91
ÎCCJ, Secția penală
Asupra plângerii de față; Î n baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rezoluția din 18 august 2011 pronunțată în Dosarul nr. 395/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală
Sursă