ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2536/2012

Asupra cererii de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 7 octombrie 2011, petenta A. a formulat acțiune în contencios administrativ, în contradictoriu cu Președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României, Președintele Senatului, Președintele României, Guvernul României și Consiliul Superior al Magistraturii, împotriva documentului M.F.P. din 18 iulie 2011, intitulat Somație, a documentului M.F.P. din 18 iulie 2011, intitulat Titlu executoriu și împotriva documentului din 21 iulie 2011 emis de Consiliul General al Municipiului București, solicitând daune morale Statului Român pentru interzicerea abuzivă a instituțiilor statului de a permite părții vătămate A.D. participarea la marea privatizare cu 509 certificate de proprietate, daune morale de 100 euro/pe zi din anul 2007, pentru fiecare recurs returnat abuziv, daune morale de 1000 euro/pe zi pentru fiecare recurs pentru care au fost plătite toate taxele de timbru în anii 2007, 2008, 2009, 2010, 2011 și în continuare, daune morale de 80.000 euro pentru încălcarea cu premeditare a Legii nr. 78/2000 de către instituțiile pârâte.

De asemenea, s-a solicitat acoperirea de către Statul Român a sumei de 33.000 euro datorată de colonelul în rezervă T.S., acoperirea sumei de 300.000 de lei reprezentând gestiunea nepredată de R.C., acoperirea daunelor morale de 500 euro/zi începând cu data prezentei și până la anularea titlurilor date abuziv de către Administrația locală a comunei Merișani, cu încuviințarea abuzivă a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș.

S-a solicitat acoperirea de către Statul Român a sumei precizate în sesizările/petițiile și plângerile penale din anii 1993-2011 nesoluționate încă pentru bunurile de patrimoniu ale Asociației Cultul Eroilor, precum și pentru petițiile și plângerile penale din anii 1995-2011, nesoluționate încă, pentru bunurile de patrimoniu ale Asociației Cultul Eroilor.

Petenta a precizat că solicită chemarea în garanție, în speranța revenirii la legalitate și normalitate a Comisiei Uniunii Europene, a celorlalte 26 de state membre ale Uniunii Europene, celelalte 46 de state membre ale Consiliului Europei, Comisia pentru Apărarea Drepturilor Omului din O.N.U., inclusiv Comitetul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite.

II. Decizia Î.C.C.J.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea cererii a constatat că aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 112 C. proc. civ., motiv pentru care va anula cererea formulată, pentru considerentele ce urmează:

În concretizarea principiului accesului liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituția României, se recunoaște dreptul necondiționat al oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

Condiția primordială de exercițiu a acțiunii civile este, neîndoielnic, cea a afirmării de către parte a existenței unui drept subiectiv civil pentru protejarea căruia, atunci când acesta a fost contestat, încălcat sau ignorat, este necesar a fi angajată funcția jurisdicțională a instanțelor judecătorești.

Acțiunea civilă, ca orice categorie juridică, indiferent de forma concretă sub care se prezintă în procesul valorificării ei, implică câteva elemente care îi condiționează existența și anume obiectul, cauza și subiectele sau părțile.

Obiectul acțiunii civile îl constituie protecția unui drept subiectiv sau a unui interes pentru realizarea căruia calea justiției este obligatorie, iar acest obiect se concretizează în mod diferit, prin raportare la mijlocul procesual folosit. Astfel, în cazul cererii de chemare în judecată prin obiect se înțelege pretenția concretă a reclamantului.

Cauza acțiunii civile, causa petendi, o reprezintă scopul spre care se îndreaptă activitatea părților (a celor care reclamă în justiție sau a celor care se apără în proces).

Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că reclamanta s-a adresat cu o plângere directă acestei instanțe, pentru repararea injustițiilor realizate prin emiterea de către Ministerul Finanțelor Publice a documentelor arătate în cererea introductivă, precum și plata daunelor morale arătate în cerere de către Statul Român.

Înalta Curte în virtutea rolului activ acordat de dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. a solicitat reclamantei, în temeiul art. 129 alin. (4) C. proc. civ. să precizeze părțile litigiului, pentru asigurarea cadrului procesual, având în vedere că o cerere de chemare în judecată trebuie să respecte întrutotul cerințele prevăzute de art. 112 C. proc. civ.

Până la termenul stabilit de instanță reclamanta nu a făcut precizări în sensul solicitat și văzând dispozițiile art. 133 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va aplica sancțiunea procedurală prevăzută de lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează cererea formulată de A..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2012.