ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3433/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3433/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
La 14 martie 2008, a fost înregistrată la
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova plângerea penală formulată de
numitul B.P., care solicita să fie efectuate cercetări față de executorul
judecătoresc B.F. și față de lucrătorii de poliție S.M., C.P., Ș.I. și G.M.,
sub aspectul săvârșii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor (art. 246 C. pen.).
În fapt, petiționarul
a arătat că în ziua de 14 decembrie 2004, executorul judecătoresc B.F. s-a
deplasat la terenul proprietatea sa, de unde a tăiat un număr de 524 arbori, în
mod abuziv, fără temei legal, în acțiunea sa fiind ajutat de cei patru
lucrători de poliție mai sus-menționați de trei angajați ai Ocolului Silvic și
mai mulți muncitori.
Prin Ordonanța nr.
424/P/2008 din 16 septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Craiova, în baza art. 228 alin. (6), cu referire la art. 10 lit. a) C. proc.
pen., s-a dispus:
- neînceperea
urmăririi penale față de executorul judecătoresc B.F. sub aspectul săvârșirii
infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246 C.
pen.);
- disjungerea
materialului de urmărire penală și declinarea competenței în favoarea
Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, cu privire la faptele comise de
agenții de poliție S.M., C.P., Ș.I. și G.M.
Pentru a se dispune
astfel s-a reținut că:
Prin Sentința civilă
nr. 2766 din 17 noiembrie 2004 a Judecătoriei Tg. Cărbunești hotărâre cu
execuție vremelnică și, pârâții B.P. și M.I. au fost obligați să o lase pe
reclamanta R.N.P. Romsilva - Direcția Silvică Tg. Jiu să ridice masa lemnoasă
exploatată conform autorizației de exploatare din 05 februarie 2004.
În baza acestei
hotărâri, conform procesului-verbal din 2 decembrie 2004, executorul
judecătoresc B.F. s-a prezentat la domiciliul persoanei vătămate B.P.,
aducându-i la cunoștință faptul că, începând cu 3 decembrie 2004 creditoare va
începe să ridice materialul lemnos.
În ziua de 14
decembrie 2004, în prezența executorului judecătoresc B.F. și a organelor de
poliție, angajați ai Ocolului Silvic au ridicat materialul lemons tăiat, după
ce în prealabil au fost făcute verificări la primărie în legătură cu
delimitarea suprafețelor de teren care aparțin persoanei vătămate și Ocolului
Silvic, constatându-se cu această ocazie că nu s-au măsurat efectiv suprafețele
de teren cu ocazia punerii în posesie și că nici debitorul nu a fost în măsură
să indice suprafața care îi aparține.
Astfel că prezența
executorului judecătoresc, în ziua de 14 decembrie 2004, la terenul de unde s-a
ridicat materialul lemnos, a avut loc în temeiul unei hotărâri judecătorești a
cărei executare silită a fost solicitată de creditoarea Direcția Silvică Tg.
Jiu și că nu poate fi reținută în sarcina executorului judecătoresc săvârșirea
fapte penale reclamate. S-a mai arătat că este irelevant, sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., împrejurare că, ulterior executării
silite, hotărârea Judecătoriei Tg. Jiu a fost modificată prin Decizia
Tribunalului Gorj, în sensul respingerii cererii de Ordonanță președențială
formulată de Direcția Silvică Gorj.
Împotriva
sus-menționatei Ordonanțe, petiționarul a făcut plângere în temeiul art. 278 C.
proc. pen., plângere care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Ordonanța nr.
2347/II/2/2008 din 16 decembrie 2008 a Procurorului General al Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Nemulțumit,
petiționarul s-a adresat cu plângere instanței de judecată, în baza art. 278
1
C. proc. pen.
Prin Sentința penală
nr. 97 din 28 aprilie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru
cauze cu minori, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul
B.P., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în
sumă de 50 RON, și la plata cheltuielilor judiciare către intimat -1.500 RON
(reprezentând onorariu de avocat).
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut că executorul judecătoresc nu a săvârșit
acte sau fapte succeptibile de a îmbrăca forma infracțiunii prevăzute de art.
246 C. pen., executarea silită din 14 decembrie 2004 a având loc cu respectarea
dispozițiilor legale, întrucât în cauză nu se dispusese suspendarea executării
potrivit art. 582 alin. (2) C. proc. pen. și nici nu se formulase contestație
la executare, iar Decizia Tribunalului Gorj nr. 63 din 24 ianuarie 2005 - prin
care a fost respinsă cererea de ordonanță președențială formulată de Direcția
Silvică Gorj a fost pronunțată după această dată (14 decembrie 2004).
Împotriva sentinței,
petiționarul B.P. a declarat, în termen legal, recursul de față, solicitând, în
esență, casarea hotărârii recurate și, pe fond, desființarea ordonanței date de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cu finalitatea începerii
urmăririi penale, pentru fapta reclamată, față de intimat.
Recursul nu este
fondat.
Înalta Curte,
procedând la examinarea sentinței atacate în raport cu susținerile
petiționarului recurent, precum și, din oficiu, sub toate aspectele de
legalitate și temeinicie, constată că aceasta este temeinică și legală, soluția
de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul B.F. - confirmată, cu
justificat temei, de prima instanță - fiind întru totul corectă, din moment ce
nu au putut fi identificate elemente ale infracțiunii reclamate, care să poată
fi imputate acestuia.
Împrejurarea că
recurentul petiționar este nemulțumit de faptul că Direcția Silvică Târgu Jiu a
ridicat masa lemnoasă la 14 decembrie 2004 în prezența executorului
judecătoresc nu poate conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive
ale infracțiunii pe care acesta a indicat-o în plângerea sa.
Așa cum rezultă din
actele din dosar, prezența executorului judecătoresc la terenul de unde s-a
ridicat materialul lemnos tăiat deja, a avut loc în temeiul unei hotărâri
judecătorești iar intimatul nu a făcut altceva decât să pună în executare, cu
respectarea întocmai a dispozițiilor legale, o hotărâre judecătorească cu
execuție vremelnică.
Față de cele expuse,
în cauză neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinței instanței
de fond și, pe cale de consecință, desființarea ordonanței procurorului, Înalta
Curte, în conformitate cu prevederile art. 385
15
alin. (1) pct. 1
lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de
petiționarul B.P.
În temeiul art. 192
alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de petiționarul B.P. împotriva Sentinței penale nr.
97 din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze
cu minori.
Obligă recurentul
petiționar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 1 octombrie 2010.