ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5113/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea nr. 11 din 26 aprilie 2010, pronunțată de această instanță în Dosarul nr. 517/33/2010, a admis cererea formulată de reclamantul U.I.F., în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A. și pe cale de consecință a dispus suspendarea executării actului administrativ contestat, respectiv, a raportului de evaluare a performanțelor profesionale ale reclamantului, emis de pârâtă la data de 5 februarie 2010, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

În acest sens instanța a reținut că sunt îndeplinite, în speță, cerințele de admisibilitate a cererii de suspendare instituite de legiuitor prin dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin raportare la definițiile pe care însuși legiuitorul le-a dat acestor termeni - cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente - la art. 2 alin. (1) lit. și t). Astfel, susținerile reclamantului referitoare la persoana evaluatorului și la calitatea deținută de acesta pe perioada supusă evaluării, modalitatea de realizare a evaluării și nu în ultimul rând, momentul realizării acesteia, au determinat instanța să aprecieze existența unei îndoieli puternice și evidente asupra prezumției de legalitate a actului administrativ contestat.

Cât privește paguba iminentă, s-a apreciat că, întrucât acest raport de evaluare a performanțelor profesionale individuale este avut în vedere la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantului, prejudiciul creat acestuia este evident, întrucât majorările și bonificațiile acestuia sunt direct proporționale cu calificativul stabilit prin raport; s-a invocat în acestă jurisprudența europeană. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta. Recurenta a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susținând încălcarea dreptului la apărare cu ocazia soluționării cererii de suspendare, iar pe fond că, în mod greșit, s-a reținut existența, în speță, a celor două condiții, cumulativ cerute de dispozițiile legale, având în vedere că la momentul evaluării, funcția de Director General al A.P.I.A.

era ocupată de d-na M.K. care, în această postură avea calitatea de evaluator al directorilor executivi din sistem, precum și împrejurarea că majorarea salariului de bază al reclamantului cu 50%, față de procentul de 75% pe care îl deținea anterior raportului de evaluare este o cerință impusă de reglementările legale în vigoare. Recursul este nefondat și urmează a fi admis, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Astfel, se constată că, în mod corect instanța de fond a reținut îndeplinirea condiției cazului bine justificat, dată fiind succesiunea în timp, inclusiv în perioada supusă evaluării, a mai multor directori generali ai A.P.I.A. și în condițiile în care evaluatorul intimatului nu deținea această calitate în perioada supusă evaluării, prin raportare la prevederile H.G.

nr. 611/2008. Cu privire la prevenirea unei pagube iminente, se constată că și această condiție este îndeplinită astfel cum corect a apreciat instanța de fond și cum rezultă din însăși susținerile recurentei, prin raportare la dispozițiile H.G. nr. 606/2009, pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 și ale Legii nr. 1/2004 care reglementează majorări salariale cu procente diferite în funcție de calificativul obținut ca rezultat al evaluării. Pe cale de consecință, constatând că, potrivit art. 304 și 304 1 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii atacate, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.P.I A. împotriva încheierii nr. 11 din 26 aprilie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 517/33/2010 al Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2010.