ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2108/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta U.C.M.R. - A.D.A. în contradictoriu cu pârâtul O.R.D.A. a solicitat suspendarea Deciziei nr. 99 din 17 august 2009 emisă de către pârât, până la soluționarea pe fond a cauzei. Prin sentința civilă nr. 3245 din 13 octombrie 2009 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, admis acțiunea formulată de reclamantă și a suspendat executarea deciziei nr. 99 din 17 august 2009 emisă de O.R.D.A., până la soluționarea pe fond a cauzei. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că suspendarea executării actului administrativ se poate dispune dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: să existe un caz bine justificat și pentru prevenirea unei pagube iminente.

În privința primei condiții, dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. t) lămuresc conținutul noțiunii de cazuri bine justificate, aceasta referindu-se la împrejurările legate de starea de fapt și de drept,care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Instanța de fond a apreciat că reclamanta a justificat îndeplinirea acestei prime condiții în condițiile în care însăși emitentul actului atacat, în răspunsul formulat la plângerea prealabilă, aduce la cunoștință acesteia, că s-a hotărât modificarea deciziei (adresa 7836 din 22 septembrie 2009). De asemenea, instanța de fond a mai reținut că măsurile dispuse de către pârâtă sunt de natură a crea reclamantei și o pagubă iminentă în sensul art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004 - prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Împotriva hotărârii instanței de fond, pârâtul O.R.D.A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea recursului se arată că instanța de fond în mod greșit a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004. Ulterior, la termenul de judecată din data de 23 aprilie 2010 recurentul a depus la dosar Decizia nr. 118 din 26 octombrie 2009, prin care a fost abrogată decizia a cărei suspendare s-a dispus, respectiv nr. 99 din 17 august 2009. Examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la această soluție Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată, „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”.

În cauză, actul administrativ a cărei suspendare s-a solicitat a fost revocat prin emiterea Deciziei nr. 118 din 26 octombrie 2009. Având în vedere că prin emiterea Deciziei nr. 118 din 26 octombrie 2009 a fost abrogată Decizia nr. 99 din 17 august 2009 rezultă, fără putință de tăgadă, că acțiunea formulată, prin care se solicită suspendarea acestui act administrativ a rămas fără obiect. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentința atacată în sensul că va respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de O.R.D.A., împotriva sentinței civile nr. 3245 din 13 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 aprilie 2010.