ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3845/2012

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea adresată Judecătoriei Toplița înregistrată la data de 13 martie 2012, reclamanta SC D.T. SRL i-a chemat în judecată pe pârâții P.D.R., SC C. SA București și SC P.T. SRL Gorj solicitând ca prin hotărârea ce va fi pronunțată, să stabilească vinovăția pârâtului P.D.R. - conductorul autoutilitarei marca V. înmatriculată, proprietatea pârâtei SC P.T. SRL, pentru producerea accidentului rutier ce a avut loc la 26 mai 2012 pe DN-15 Tulgheș și obligarea în solidar a pârâților la plata unei despăgubiri egale cu partea avariată a autoturismului, în valoare de 20.000 RON, precum și dobânzile aferente, cu cheltuieli de judecată.

Judecătoria Toplița, analizând excepția necompetenței teritoriale ridicată de pârâtă, a admis-o prin sentința civilă nr. 786 din 24 mai 2012 și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci. În motivarea hotărârii a arătat că potrivit art. 5 C. proc. civ., cererea se face la instanța domiciliului pârâtului și conform art. 7 din același act normativ, cererea formulată împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului principal și cum în cauză, față de obiectul cererii și față de împrejurarea că domiciliul pârâților este în orașul Novaci, instanța competentă să judece litigiul este Judecătoria Novaci.

Prin sentința civilă nr. 944/2012 din 19 iunie 2012 Judecătoria Novaci, invocând, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Toplița și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului. Pentru a pronunța această hotărâre a reținut că, potrivit art. 10 pct. 8 C. proc. civ., în judecata cererilor ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit mai este competentă, în afara instanței domiciliului pârâtei și instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit fapta, reclamanta având a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente. Dreptul de a alege este exclusiv al reclamantei, instanța neputând să dispună declinarea competenței nici din oficiu, nici la cererea pârâtului.

A concluzionat că, în speță, reclamanta s-a adresat unei instanțe competente teritorial în raport de obiectul pricinii și locul săvârșirii faptei ilicite, astfel că potrivit art. 10 pct. 8 C. proc. civ., Judecătoria Toplița a fost legal investită. Având în vedere conflictul negativ de competență ivit între cele două instanțe ca urmare a interpretării și aplicării dispozițiilor art. 5 și art. 10 pct. 8 C. proc. civ., în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând actele și lucrările dosarului, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Toplița. Competența teritorială prevăzută de art. 5 C. proc. civ. nu are caracter absolut ci, relativ.

Potrivit art. 10 pct. 8 C. proc. civ., în cererile, ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit, mai este competentă instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit acel fapt, acest text prevăzând competență alternativă în favoarea reclamantului, fiind în concordanță cu art. 12 din același act normativ care stabilește cine are alegerea în materie de competență alternativă, context în care, în speță, alegerea reclamantei este conformă cu dispozițiile legale. Cum reclamanta a ales a se judeca la Judecătoria Toplița, potrivit normelor legale invocate, competentă în soluționarea cauzei este Judecătoria Toplița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a litigiului ivit între reclamanta SC D.T. SRL Harghita și pârâții P.D.R., SC C. SA București și SC P.T. SRL Gorj în favoarea Judecătoriei Toplița. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 octombrie 2012.