ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2179/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2179/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului penal de față, constată

următoarele:

Prin

sentința penală nr. 244 din data de 10 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul

Botoșani au fost respinse cererile cu privire la schimbarea încadrării juridice

formulate de inculpat prin apărător.

Inculpatul S.G. a fost condamnat pentru săvârșirea

infracțiunilor prev. și ped. de:

- art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74

lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

- art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175

lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 C. pen., la pedeapsa de

3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

II,

lit.

b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 33 lit. a),

art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai

grea de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza

II,

lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

S-a făcut în cauză aplicarea art. 71, art. 64 lit. a)

teza

II,

lit. b) C. pen.

Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile

C.C.D. suma de 30.000 lei, despăgubiri civile, din care 15.000 lei daune materiale

și 15.000 lei daune morale.

S-a constatat că partea vătămată C.E. nu s-a

constituit parte civilă în cauză.

Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile

Spitalul Clinic de Pneumologie Iași - Clinica Chirurgicală Toracică suma de

1.854,58 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, plus dobânda legală,

calculată începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la

achitarea debitului.

Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile

Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani suma de 1.406,75 lei, reprezentând

contravaloarea cheltuielilor pentru asistență sanitară și transportul părții

vătămate.

In temeiul art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de

la inculpat cuțitul - corp delict înregistrat în Registrul de corpuri delicte a

Tribunalului Botoșani sub nr. 51/2010 (colet nr. 1).

S-a dispus restituirea către partea vătămată a

coletului nr. 2, ce conține un tricou, o bluză și un hanorac, iar inculpatului

coletul nr. 3, ce conține un pulover și o giacă, aflate la Camera de corpuri

delicte a Tribunalului Botoșani (poziția nr. 51/2010), la rămânerea definitivă

a hotărârii.

In temeiul art. 199 alin. (3) C. proc. pen., s-a

dispus scutirea de amenda judiciară în sumă de 1.000 lei, aplicată domnului

avocat P.O. prin încheierea de ședință din 13 octombrie 2011.

Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma

de 1.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar părții vătămate C.C.D. să-i

plătească suma de 1.000 lei cu același titlu.

Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a

reținut în esență că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul

Botoșani, din 21 decembrie 2010, a fost trimis în judecată inculpatul S.G.

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. și art. 20

raportat la art. 174, art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

S-a reținut în sarcina inculpatului că, în seara de

13 februarie 2010, în jurul orelor 21,40, a pătruns fără drept în curtea

locuinței părții vătămate C.E., după care i-a aplicat mai multe lovituri cu un

cuțit părții vătămate C.C.D. în stradă, provocându-i acestuia un traumatism

toracic deschis și plăgi tăiate multiple, pentru vindecarea lor fiind necesare

un număr de 28-30 zile îngrijiri medicale, leziunile constatate punându-i în

primejdie viața.

Prin același rechizitoriu, s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de C.C.D., C.V. și față de autor necunoscut, pentru

săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 180 alin. (2) C. pen., întrucât

lipsește plângerea prealabilă a părții vătămate (parte vătămată S.G.).

De asemenea, s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de inculpatul S.G.

pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 1 pct. 1 din Legea nr.

61/1991, întrucât faptele săvârșite nu întrunesc elementele constitutive ale

acestei infracțiuni.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire

penală, coroborate cu probele administrate în cursul cercetării judecătorești,

s-a constatat corect dovedită următoarea situație de fapt:

In seara zilei de 13 februarie 2010, inculpatul și

partea vătămată s-au întâlnit la o discotecă din orașul Ștefănești, județul

Botoșani.

La un moment dat inculpatul i-a propus părții

vătămate C.C.D. să-i dea ceva de băut, fiind refuzat de acesta. In aceste

împrejurări, inculpatul a încercat să o lovească pe partea vătămată, care s-a

apărat aplicându-i acestuia o lovitură cu pumnul după care a plecat la

domiciliul său.

Cunoscând că partea vătămată poate fi găsită la

părinții săi, în jurul orei 21,30, inculpatul s-a deplasat la locuința mamei

acesteia, C.E., a pătruns fără drept în curte și a bătut la ușa de la intrare

în casă. In urma zgomotului produs, au ieșit afară martorii M.I. și C.M.R.,

după care a ieșit partea vătămată C.C.D., întrebat de ce a intrat în curte și

ce dorește, inculpatul s-a retras la întuneric într-un colț al casei, spunând

că-1 doare un picior.

In momentul când partea vătămată s-a apropiat de

inculpat, acesta a lovit-o cu un cuțit și a ieșit din curte urmat de partea

vătămată. Când au ajuns în stradă, cu același cuțit, inculpatul a început să o

lovească pe partea vătămată din nou. Intre timp au ajuns martorii M.I. și

C.M.R., care pentru a-1 împiedica pe inculpat să o lovească cu cuțitul pe

partea vătămată i-au pulverizat un spray lacrimogen în față, martora C.M.R.

luându-i cuțitul din mana. Imediat, a apărut și tatăl părții vătămate C.V.,

care împreună cu martorul M.I. au luat-o pe partea vătămată și au dus-o în

casă. Ulterior, au sunat la serviciul de urgență și imediat partea vătămată a

fost transportată la Spitalul Județean Botoșani iar apoi la Spitalul Clinic de

Pneumologie din Iași.

Partea vătămată a fost internată cu diagnosticul

„Politraumatism prin agresiune (înjunghiere), plagă înjunghiată hemitorace

anterior drept penetrantă: hemotorax drept, plăgi tăiate faciale, frontale,

piramidă nazală, șoc hemoragie". S-a practicat pleurostomie minimă

dreapta, evacuându-se 1800 m.l. sânge proaspăt sub presiune. S-a decis

toracotomie în urgență pentru hemostază. S-a ligaturat artera mamară internă -

sursa principală și s-au suturat 2 plăgi pulmonare în LSD, cu drenaj total

2.500 m.l. sânge proaspăt.

Fiind examinată medico-legal, s-a constatat că partea

vătămată a prezentat un traumatism toracic acut deschis, cu plăgi tăiate

multiple, leziuni pulmonare și hemotorax masiv consecutiv, leziuni care au

putut fi produse prin loviri repetate cu

un

obiect tăietor înțepător iar pentru vindecarea leziunilor suferite au fost

necesare un

număr de 28-30 zile îngrijiri medicale. De asemenea, s-a mai

constatat că leziunile produse i-au pus viața în primejdie părții vătămate.

Situația de fapt a fost dovedită cu declarațiile

părților vătămate (filele 35-38 dosar urmărire penală, filele 106-107

instanță), procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe

fotografice (filele 7-16 dosar urmărire penală), certificatul medico-legal al

părții vătămate C.C.D. (fila 39 dosar urmărire penală), procesele verbale de

examinare al obiectelor de îmbrăcăminte ale părții vătămate C.C.D. din momentul

săvârșirii infracțiunii și fotografiile efectuate cu această ocazie (filele

17-25 dosar urmărire penală), declarațiile martorilor M.I. (fila 51-53 dosar

urmărire penală, fila 125 instanță), C.M.R. (54-57 dosar urmărire penală și

fila 124 instanță), C.V. (filele 58-60 dosar urmărire penală și 123 instanță).

Inculpatul, atât la urmărirea penală cât și în

instanță, a recunoscut parțial faptele reținute în sarcina sa, precizând că era

în stare de ebrietate, că nu-și amintește să fi avut cuțit asupra lui și nu-și

poate explica leziunile pe care le are partea vătămată.

A mai precizat, de asemenea, că

în acea seară el a fost bătut de către tatăl părții

vătămate, fiind necesară internarea sa la Spitalul

Județean de Urgență Botoșani.

Prin apărătorul său, a solicitat la ultimul termen de

judecată schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de tentativă la omor

calificat în infracțiunea de

vătămare

corporală gravă sau în infracțiunea de vătămare corporală, întrucât nu a avut

intenția

de a ucide pe partea vătămată. De asemenea, a solicitat înlăturarea din

încadrarea juridică a dispozițiilor art. 175 lit. i) C. pen., susținând că

conflictul dintre el și partea vătămată a avut loc în curtea acestuia, astfel

încât nu este justificată reținerea acestei agravante.

Analizând cererile inculpatului, instanța le-a

considerat neîntemeiate motiv pentru care le-a respins pentru următoarele

considerente:

Față de probatoriul administrat în cauză, s-a

constatat că nu se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de

tentativă la omor în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 C.

pen. și nici în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 C.

pen.

Astfel, săvârșirea de către inculpat a infracțiunii

de vătămare corporală prev. de art. 181 C. pen. este exclusă atât timp cât din

certificatul medico-legal efectuat de Serviciul de Medicină Legală Botoșani,

rezultă că, leziunea traumatică i-a pus în primejdie viața părții vătămate.

In privința infracțiunii prev.

de art. 182 C. pen., s-a constatat că atât în cazul

acestei infracțiuni cât și în cazul infracțiunii de

tentativă la omor, din punct de vedere medico-legal, unicul criteriu de

referință este punerea în primejdie a vieții victimei prin leziunea produsă de

agresor. Ceea ce diferențiază cele două infracțiuni este

poziția subiectivă a agresorului în raport cu

rezultatul socialmente periculos, respectiv

intenția de a ucide (directă

sau indirectă) sau praeterintenția.

In raport cu împrejurările concrete în care a fost

comisă fapta (respectiv starea de tensiune aflată între părți, între aceștia

existând un incident în aceeași zi), natura obiectul vulnerant folosit de

inculpat (cuțit cu lama de 22 cm, fiind un instrument tăietor înțepător apt de

a produce moartea) și zona anatomică vizată, chiar la nivelul cunoștințelor

comune constituie o zonă vitală (zona toracică - două plăgi pulmonare

de 1,2-1,5 cm lungime), inculpatul nu a urmărit

dar a acceptat producerea rezultatului

letal acționând cu intenție

indirectă.

Pentru considerentele expuse, s-a apreciat că

inculpatul nu a urmărit vătămarea corporală a victimei, ci fără putință de

tăgadă a acceptat posibilitatea producerii morții acesteia.

In ce privește reținerea agravantei prev. de art. 175

lit. i) C. pen., s-a constatat că în cauză sunt întrunite elementele

constitutive ale tentativei de omor prev. și ped. de art. 20 raportat la art.

174, art. 175 lit. i) C. pen.

A rezultat din toate probele administrate că

inculpatul a aplicat lovituri cu cuțitul atât în curtea părții vătămate, cât și

în fața porții, astfel momentul consumării infracțiunii a avut loc pe drumul

public. Aceste aspecte rezultă din toate declarațiile martorilor audiați,

declarațiile părții vătămate, cât și din procesul verbal de cercetare la fața

locului, care a constatat urme de agresiune atât în curtea locuinței părții

vătămate cât și în afara curții, identificând urme și pete de sânge.

De asemenea, în cauză sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prev. și ped. de art.

192 alin. (2) C. pen., inculpatul pătrunzând fără drept în curtea locuinței

părții vătămate fără consimțământul acesteia pe timp de noapte.

Rezultând vinovăția inculpatului pentru săvârșirea

celor două infracțiuni, instanța de fond i-a aplicat acestuia cate o pedeapsă

în baza textelor de lege mai sus-arătate.

La stabilirea și individualizarea pedepsei, s-au avut

în vedere dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social

concret al faptei și modalitatea de săvârșirea a acesteia, precum și persoana

inculpatului și circumstanțele care atenuează răspunderea penală.

Deși inculpatul a avut o poziție relativ sinceră pe

parcursul procesului penal, motivată de starea de ebrietate în care acesta se

afla, în cursul cercetării judecătorești s-a prezentat la orice termen de

judecată în instanță și a manifestat disponibilitate în ce privește achitarea

pretențiilor solicitate de partea vătămată, astfel încât s-a apreciat că se

poate reține în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit.

c) C. pen. și, dând eficiență dispozițiilor art. 76 alin. (2) C. pen. (pentru

fapta de tentativă de omor) și de dispozițiile art. 76 lit. c) C. pen. [pentru

fapta prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.], i s-a aplicat acestuia o pedeapsă

cu închisoare coborâtă sub minimul special prevăzut de lege.

Pentru infracțiunea de tentativă de omor calificat,

instanța i-a aplicat și pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza

II,

lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

Întrucât inculpatul a comis două fapte în concurs

real, s-a făcut în cauză aplicarea art. 33 lit. a), art. 34 C. pen.

In ce privește modalitatea de executare a pedepsei,

instanța a apreciat, dat fiind gravitatea faptei comise și consecințele faptei

sale că, pentru reeducarea inculpatului, este necesară o pedeapsă cu închisoare

cu executare în regim de detenție.

Pe durata executării pedepsei rezultante, instanța a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

II,

lit.

b) C. pen.

În ce privește latura civilă, s-a constatat că, în

cauză s-a constituit parte civilă,

partea

vătămată C.C.D. cu suma de 30.000 lei despăgubiri civile,

din care

15.000 lei daune morale și 15.000 lei daune materiale.

În cauză, s-au mai constituit părți civile Spitalul

Clinic de Pneumologie Iași - Clinica Chirurgicală Toracică cu suma de 1.854,58

lei reprezentând cheltuieli de spitalizare plus dobânda legală și Spitalul

Județean de Ambulanță Botoșani cu suma de 1.496,75 lei, cu același titlu.

La termenul de judecată din 23 iunie 2011, fila 126

dosar instanță, inculpatul a arătat că este de acord să o despăgubească pe

partea vătămată cu suma cu care s-a constituit parte civilă în cauză.

Având în vedere principiul disponibilității care

guvernează procesul civil, instanța de fond, în temeiul art. 14 și art. 346 C.

proc. pen. raportat la art. 1357 și 1359 C. civ., 1-a obligat pe inculpat să-i

plătească părții vătămate C.C.D. suma de 30.000 lei cu titlu de despăgubiri

civile, reprezentând 15.000 lei daune materiale și 15.000 lei daune morale.

De asemenea, a constatat întemeiate și acțiunile

civile ale celor două unități spitalicești, obligând pe inculpat la plata sumei

de 1.854,58 lei către Spitalul Clinic de Pneumologie Iași - Clinica

Chirurgicală Toracică, reprezentând cheltuieli de spitalizare plus dobânda

legală calculată începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la

achitarea debitului.

De asemenea, a obligat inculpatul să plătească părții

civile Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani suma de 1.406,75 lei

reprezentând contravaloarea cheltuielilor pentru asistența sanitară și

transportul părții vătămate.

In temeiul art. 118 lit. b) C. pen., a confiscat de

la inculpat cuțitul - corp delict înregistrat în registrul de corpuri delicte

al Tribunalului Botoșani sub nr. 51/2010 (colet nr. 1).

In temeiul art. 169 C. proc. pen., a dispus

restituirea către partea vătămată a coletului nr. 2, ce conține un tricou, o

bluză și un hanorac iar inculpatului coletul nr. 3, ce conține un pulover și o

giacă, aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Botoșani (poziția nr.

51/2010), la rămânerea definitivă a hotărârii.

In ce privește cererea formulată de avocatul ales al

părții vătămate, P.O., prin care a solicitat scutirea de amenda judiciară

aplicată acestuia prin încheierea de ședință din 13 octombrie 2011, având în

vedere înscrisul depus la dosar din care a reieșit că din motive obiective nu

putut fi prezent la susținerea cauzei, în temeiul art. 199 alin. (3) C. proc.

pen., a admis-o și a dispus scutirea de amenda aplicată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a

declarat apel inculpatul S.G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

pentru motivele expuse pe larg în practicaua prezentei hotărâri.

Prin decizia penală nr. 18 din 15 februarie 2012

pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori,

s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul S.G., împotriva

sentinței penale nr. 244 din 10 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul

Botoșani, secția penală, în dosarul nr. 8701/40/2010.

A fost obligat inculpatul

apelant la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare din apel.

Pentru a pronunța această decizia, instanța de apel,

analizând probatoriul administrat în cauză, respectiv declarațiile părții

vătămate (filele 35-38 dosar urmărire penală, filele 106-107 instanță),

procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe fotografice

(filele 7-16 dosar urmărire penală), certificatul medico-legal al părții

vătămate C.C.D.(fila 39 dosar urmărire penală), procesele verbale de examinare

al obiectelor de îmbrăcăminte ale părții vătămate C.C.D. din momentul

săvârșirii infracțiunii și fotografiile efectuate cu această ocazie (filele

17-25 dosar urmărire penală), declarațiile martorilor M.I. (fila 51-53 dosar

urmărire penală, fila 125 instanță), C.M.R. (54-57 dosar urmărire penală și

fila 124 instanță), C.V. (filele 58-60 dosar urmărire penală și 123 instanță),

a reținut aceeași situație de fapt și de drept, motiv pentru care nu a mai

reiterat-o.

In ce privește critica ce vizează greșita încadrare

juridică a faptei, instanța de apel a reținut că aceasta nu este întemeiată,

arătând că, potrivit art. 19 alin. (1) lit. b) C. pen., o faptă este săvârșită

cu intenție indirectă, atunci când prevede rezultatul faptei sale și deși nu-1

urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui.

Din probele dosarului rezultă că în urma agresiunii

exercitate asupra sa, partea vătămată a fost internată cu diagnosticul

„Politraumatism prin agresiune (înjunghiere), plagă înjunghiată hemitorace

anterior drept penetrantă: hemotorax drept, plăgi tăiate faciale, frontale,

piramidă nazală, șoc hemoragie". S-a practicat pleurostomie minimă

dreapta, evacuându-se 1800 m.l. sânge proaspăt sub presiune. S-a decis

toracotomie în urgență pentru hemostază. S-a ligaturat artera mamară internă -

sursa principală și s-au suturat 2 plăgi pulmonare în LSD, cu drenaj total

2.500 m.l. sânge proaspăt.

Fiind examinată medico-legal, s-a constatat că partea

vătămată a prezentat un traumatism toracic acut deschis, cu plăgi tăiate

multiple, leziuni pulmonare și hemotorax masiv consecutiv, leziuni care au

putut fi produse prin loviri repetate cu un obiect tăietor înțepător iar pentru

vindecarea leziunilor suferite au fost necesare un număr de 28-30 zile

îngrijiri medicale. De asemenea, s-a mai constatat că leziunile produse i-au

pus viața în primejdie părții vătămate.

S-a arătat că având în vedere concluziile

certificatului medico-legal nr. 155/D din 18 februarie 2010 a Serviciului de

Medicină Legală Botoșani, viața victimei, în urma faptei comise de inculpat, a

fost pusă în primejdie, încadrarea juridică ca vătămare corporală prev. de art.

181 C. pen., este exclusă.

De asemenea, pentru a putea face diferențierea între

infracțiunea de omor și cea de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 C.

pen., întreaga practică și doctrină judiciară este de acord că elementul

definitoriu este poziția subiectivă a agresorului în raport de rezultatul

socialmente periculos (adică moartea victimei) și că o atenție deosebită

trebuie acordată relațiilor anterioare dintre părți, obiectului cu care a

acționat agresorul, zonei vitale asupra căreia s-a acționat, etc.

S-a mai arătat că din probele administrate rezultă că

între părți exista deja o stare de tensiune, fiind implicate anterior într-un

alt conflict, inculpatul a lovit

victima cu

un cuțit cu lamă de 22 cm - instrument apt de a produce moartea, a lovit în

zonă

vitală respectiv zona toracică unde s-au constatat două plăgi pulmonare de 1,2

-1,5 cm lungime, ceea ce demonstrează că și în ipoteza în care nu s-a urmărit

decesul părții vătămate, inculpatul a prevăzut și a acceptat posibilitatea

producerii lui. Apoi, rezultă din toate probele administrate că inculpatul a

aplicat lovituri cu cuțitul atât în curtea părții vătămate, cât și în fața

porții, astfel momentul consumării infracțiunii a avut loc pe drumul public.

În aceste împrejurări, s-a constatat că soluția

instanței de fond este legală și temeinică, celelalte critici făcute de

inculpatul apelant fiind fără relevanță.

Cu referire la aspectul invocat de apărare că

inculpatul nu i s-au adus la cunoștință prevederile art. 320/1 C. proc. pen.,

Curtea a constatat că din conținutul încheierii din 15 februarie 2011 (fila 108

dosar fond), reiese că i s-au adus la cunoștință aceste prevederi, iar

inculpatul a arătat că nu dorește ca acestea să fie aplicate.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat

recurs inculpatul S.G., criticând-o cu privire la individualizarea pedepsei, pe

care o consideră exagerată, solicitând redozarea acesteia.

Recursul declarat nu este fondat.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului

rezultă că inculpatul S.G. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea

infracțiunilor de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 raportat la art.

174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76

C. pen. și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., cu

aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., reținându-se în sarcina sa,

că în seara de 13 februarie 2010, în jurul orelor 21,40, a pătruns fără drept

în curtea locuinței părții vătămate C.E., după care i-a aplicat părții vătămate

C.C.D. mai multe lovituri cu un cuțit, atât în curte cât și în stradă,

provocându-i acestuia un traumatism toracic deschis și plăgi tăiate multiple,

care i-sau pus în primejdie viața și pentru vindecarea cărora au fost necesare

28-30 zile îngrijiri medicale.

Față de materialul probator administrat în cauză,

coroborat cu declarația de recunoaștere a inculpatului, încadrarea juridică a

faptelor și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite de instanța de

apel, iar pedeapsa aplicată este just individualizată, în raport de criteriile

prevăzute de art. 72 C. pen.

La aplicarea pedepsei s-au avut în vedere pericolul

social deosebit al infracțiunilor săvârșite, valorile sociale ocrotite de legea

penală, respectiv viața persoanei și dreptul de proprietate, traumatismul

suferit de victimă și multiplele plăgi tăiate care i-au pus acesteia viata în

primejdie, precum și datele care caracterizează persoana inculpatului, care nu

este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și

și-a arătat disponibilitatea să despăgubească partea vătămată cu suma cu care

s-a constituit parte civilă.

Toate aceste aspecte au fost avute în vedere de

instanța de apel la cuantificarea pedepselor aplicate inculpatului, pedeapsa

rezultantă de 3 ani închisoare fiind sub minimul special prevăzut de lege, dar

apreciată ca fiind în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și

preventiv ale acesteia, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de

comiterea de infracțiuni.

Potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este

o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul

acesteia fiind prevenirea de noi infracțiuni, iar prin executarea pedepsei se

urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de

drept și față de regulile de conviețuire socială.

Prin urmare, pedeapsa aplicată inculpatului S.G. este

just individualizată, iar hotărârea instanței de apel este legală și temeinică.

Față de cele menționate, Înalta Curte constată că

recursul declarat de inculpat este nefondat, iar în temeiul art. 385/15 pct. 1

lit. b) C. proc. pen. urmează a fi respins.

In temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen. va fi obligat recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul

S.G. împotriva deciziei penale nr. 18 din 15 februarie 2012 pronunțată de

Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 21 iunie 2012.