ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2398/2012

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele; Prin sentința penală nr. 142 din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția I p enală, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de petentui - condamnat P.M., prin care a solicitat conversiunea condamnării de 24 ani închisoare. Petentul a fost obligat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariu apărătorului din oficiu, s-a avansat din fondul Ministrului Justiției.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că : La 13 decembrie 2011, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, sub nr. 10594/2/2011, cererea petentului P.M., prin care acesta a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 159 din Legea nr. 302/2004, conversiunea condamnării, întrucât pedeapsa aplicată în Spania, de către autoritățile judiciare, respective este rezultatul unui cumul aritmetic și nu juridic, solicitând astfel, în final, aplicarea legislației române. În cauză, s-a dispus conexarea dosarului nr. 472/2/2012 la dosarul nr. 10594/2/2011, fiind îndeplinite condițiile art. 34 C. proc . pen. În sprijinul cererii, petentul a arătat că o situație similară cu a sa este cea a condamnatului M.F.

- care a beneficiat în anul 2008 de conversiunea pedepsei. Analizând actele și lucrările de la doar, instanța a constatat că petentul a formulat și alte cereri ,cu același conținut, soluționate de Curtea de Apel București, prin sentințele penale nr. 240/2011 și nr. 327/2011, fiind în curs de judecată și o altă cerere în dosarul nr. 9618/2/2011 - pe rolul aceleiași instanțe. Astfel, s-a constatat că o atare cerere a mai fost soluționată de aceeași primă instanță iar reiterarea unei noi cereri cu același obiect al judecății nu se justifică. Împotriva sus-arătatei sentințe condamnatul a formulat în termen legal prezentul recurs, reiterând, atât prin apărător, cât și personal, cererea de conversiune a condamnării.

Recursul nu este fondat. Înalta Curte, analizând actele și lucrările de la dosar constată că sentința recurată este legală și temeinică și că în mod corect a fost respinsă cererea formulată de condamnat avându-se în vedere că instanța - Curtea de Apel București - prin sentințele penale nr.2 40/2011 și nr. 327/2011, s-a pronunțat cu privire la solicitarea condamnatului de a se proceda la conversiunea condamnării. Așa fiind și neconstatându-se incidența vreunui caz de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, urmează ca, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul condamnatului să fie respins ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul P.M. împotriva sentinței penale nr. 142 din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția I p enală. Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 520 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 iulie 2012.