ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1629/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1629/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Botoșani, secția penală, complet
specializat pentru minori, prin Sentința penală nr. 525 pronunțată în ședința
secretă din 27 octombrie 2009 a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise
de inculpatul D.G., din tentativă la infracțiunea de viol, prevăzută de art. 20
C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b
1
), alin. (3) C.
pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 37 lit. b) din același cod și din
tentativă la infracțiunea de incest, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la
art. 203, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 37 lit. b) din același cod,
în 4 (patru) infracțiuni prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 197
alin. (1), (2) lit. b
1
), alin. (3) din același cod, fiecare cu
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și în 4 (patru) infracțiuni prevăzute de art.
20 C. pen. la art. 203, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) din același cod.
Inculpatul D.G. a
fost condamnat la 4 (patru) pedepse de câte 8 ani închisoare și de câte 4 ani
pedepse complementare a interzicerii-exercitării drepturilor prevăzute de art.
64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen., pentru (patru)
infracțiuni prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 179 alin. (1), (2)
lit. b
1
), alin. (3) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C.
pen., precum și la 4 (patru) pedepse de către 3 ani închisoare pentru 4 (patru)
infracțiuni prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 203 din același cod,
fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), ale art. 34
lit. b) și ale art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor în
executarea, pedepsei cea mai grea, aceea de 8 ani închisoare și 4 ani pedeapsa
complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.
S-a făcut aplicarea
art. 71 și a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.
Pe latura civilă, s-a
constatat că partea vătămată D.A.G. nu s-a constituit parte civilă, inculpatul
fiind obligat să-i achite, cu titlu de daune morale, suma de 5.000 RON.
Pentru a pronunța
hotărârea, instanța a reținut următoarele:
Din relația de
concubinaj dintre inculpat și B.E., au rezultat minorii A.G., R. și D.
În luna septembrie
2007, mama minorilor, depășită de abuzul de alcool, de numeroasele scandaluri
și violențe provocate în familie de către inculpat precum și de starea
materială, a plecat în Italia pentru a munci.
În acest context,
inculpatul, după aproximativ două săptămâni de la data plecării concubinei
sale, noaptea, aflându-se sub influența alcoolului, a încercat să întrețină
relații sexuale cu fiica sa de 14 ani A.G., sens în care a mângâiat-o pe sâni
și în zona genetică. În dimineața următoare, inculpatul s-a așezat în genunchi
și i-a ordonat minorei să-i sărute penisul. Pentru că fata a refuzat,
inculpatul i-a introdus limba în gură și i-a mângâiat sânii, gesturile
însoțindu-le de strângerea gâtului minorei.
În luna iunie 2008,
inculpatul a mai încercat să întrețină relații sexuale cu minora, de această
dată el i-a ridicat rochia, a mângâiat-o pe sex, a dorit să-i introducă degetul
în vagin, s-a așezat peste ea și a ejaculat pe piciorul fetei.
Pentru a scăpa de
avansurile inculpatului, acesta adesea amenințând-o cu darea afară din casă și
chiar cu moartea, minora s-a refugiat la o vecină B.V., pe urmă, la mătușa sa,
O.B. din județul Iași, acestora, precum și mamei sale, povestindu-le cele
întâmplate în casa tatălui ei.
Evaluarea psihologică
și examenul psihiatric efectuate minorei, au relevat că aceasta a prezentat
simptomatologie reactivă la o situație cronică psihostresantă (atingeri
sexuale, perversiuni sexuale din partea tatălui natural, abuz emoțional), cu
impact negativ asupra echilibrului ei emoțional, comportament ezitant,
coșmaruri nocturne, dificultăți prosexice și mnezice, de relaționare cu sexul
opus, trăiri depresive, anestezie afectivă față de tată, ambivalență în planul
imaginii de sine.
Inculpatul nu a
recunoscut săvârșirea faptelor, constant el susținând că fiica sa l-a reclamant
pentru a se răzbuna pe el, iar mama ei, concubina lui, de asemenea, în dorința
de a-și lua minora în Italia, vrea să-l îndepărteze de ea.
Împotriva sentinței,
inculpatul a declarat apel, motivul invocat fiind greșita sa condamnare,
faptele neexistând.
Curtea de Apel
Suceava, prin Decizia penală nr. 67 din 22 decembrie 2009, a admis apelul
formulat de inculpat, a desființat în parte sentința instanței de fond și în
baza dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a
infracțiunilor reținute în sarcina lui D.G., astfel:
- din infracțiunea
prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b
1
)
și alin. (3) din același cod, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 20 C. pen.,
raportat la art. 203 din același cod, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
ambele și cu aplicarea art. 37 lit. b) și a art. 33 lit. b) C. pen., în
infracțiunile prevăzute de art. 202 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41
alin. (2) din același cod, art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2)
lit. b
1
) și alin. (3) C. pen. și art. 20 C. pen., raportat la art.
203 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a), b) C. pen. și a art. 37 lit.
b) din același cod.
În baza dispozițiilor
art. 202 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 37 lit. b)
C. pen., inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare.
În baza dispozițiilor
art. 20 C. pen., raportat la art. 203 din același cod și cu aplicarea art. 37
lit. b) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare.
În baza dispozițiilor
art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b
1
), alin.
(3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul a fost condamnat
la 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării
dispozițiilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d)
și e) C. pen.
În baza art. 37 lit.
a), b) ale art. 34 și 35 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și
executarea pedepsei cea mai grea, de 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă
complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.
S-a făcut aplicarea
art. 71 și a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.
Nemulțumit de
hotărârea pronunțată în apel, inculpatul în termenul legal, a declarat recurs,
el solicitând achitarea pe motiv că faptele pentru care a fost condamnat nu
există, martorii au declarat mincinos, pentru că este în relații de dușmănie cu
el, concubina lui B.E., i-a influențat negativ fiica, „ancheta socială sau
investigațiile psiho-socio-juridice sunt nefondate” cei care le-au realizat nu
erau competenți, probele sunt nereale, fiica sa a declarat că nu este vinovat
oral, în ședința publică de judecată, apărătorul desemnat din oficiu, a
solicitat casarea deciziei instanței de apel și pentru netemeinicia pedepsei
aplicate, considerată a fi greșit individualizată.
Recursul nu este
fondat.
Din verificarea
lucrărilor cauzei, se reține că partea vătămată, fiica inculpatului, martorii
I.V., B.V., C.C. și O.B., în mod constant, la urmărirea penală și la cercetarea
judecătorească au relatat activitatea infracțională a inculpatului. Totodată,
rapoartele de evaluare psihologică și psihiatrică au reținut existența
traumelor suferite de minoră în urma abuzului sexual produs de inculpat.
Ca atare, situația de
fapt și vinovăția în săvârșirea faptelor pentru care inculpatul a fost
condamnat sunt cert stabilite.
În ce privește
pedeapsa rezultantă, aceea de 7 ani închisoare, individualizarea ei s-a
realizat prin considerarea, în integralitate, a criteriilor generale prevăzute
de art. 72 C. pen., dintre acestea acordându-se semnificație juridică
pericolului social concret al faptelor, acestea aducând atingere vieții intime
a părții vătămate, fiica inculpatului, libertății ei de alegere în ce privește
viața sexuală, relațiilor firești, sănătoase, ce ar trebui să caracterizeze
raportul tată-copil, împrejurărilor comiterii lor, respectiv pe o perioadă
relativ mare de timp,dar și datelor ce creionează persoana inculpatului,
recidivist, cu un comportament violent și frecvent consumator de alcool,
nesincer pe parcursul desfășurării procesului penal.
Totodată, dispunerea
executării pedepsei prin privare de libertate, se apreciază că va fi în măsură
să se realizeze astfel cum este stipulat în art. 52 C. pen.
Pentru considerentele
expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor
art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Potrivit
dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod,
inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul D.G. împotriva Deciziei penale nr. 67 în 22 decembrie 2009 a Curții
de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților
Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 27 aprilie 2010.