ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1629/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Botoșani, secția penală, complet specializat pentru minori, prin Sentința penală nr. 525 pronunțată în ședința secretă din 27 octombrie 2009 a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul D.G., din tentativă la infracțiunea de viol, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b 1 ), alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 37 lit. b) din același cod și din tentativă la infracțiunea de incest, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 203, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 37 lit. b) din același cod, în 4 (patru) infracțiuni prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b 1 ), alin. (3) din același cod, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

și în 4 (patru) infracțiuni prevăzute de art. 20 C. pen. la art. 203, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) din același cod. Inculpatul D.G. a fost condamnat la 4 (patru) pedepse de câte 8 ani închisoare și de câte 4 ani pedepse complementare a interzicerii-exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen., pentru (patru) infracțiuni prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 179 alin. (1), (2) lit. b 1 ), alin. (3) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., precum și la 4 (patru) pedepse de către 3 ani închisoare pentru 4 (patru) infracțiuni prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 203 din același cod, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), ale art. 34 lit. b) și ale art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor în executarea, pedepsei cea mai grea, aceea de 8 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. Pe latura civilă, s-a constatat că partea vătămată D.A.G. nu s-a constituit parte civilă, inculpatul fiind obligat să-i achite, cu titlu de daune morale, suma de 5.000 RON. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarele: Din relația de concubinaj dintre inculpat și B.E., au rezultat minorii A.G., R. și D. În luna septembrie 2007, mama minorilor, depășită de abuzul de alcool, de numeroasele scandaluri și violențe provocate în familie de către inculpat precum și de starea materială, a plecat în Italia pentru a munci.

În acest context, inculpatul, după aproximativ două săptămâni de la data plecării concubinei sale, noaptea, aflându-se sub influența alcoolului, a încercat să întrețină relații sexuale cu fiica sa de 14 ani A.G., sens în care a mângâiat-o pe sâni și în zona genetică. În dimineața următoare, inculpatul s-a așezat în genunchi și i-a ordonat minorei să-i sărute penisul. Pentru că fata a refuzat, inculpatul i-a introdus limba în gură și i-a mângâiat sânii, gesturile însoțindu-le de strângerea gâtului minorei. În luna iunie 2008, inculpatul a mai încercat să întrețină relații sexuale cu minora, de această dată el i-a ridicat rochia, a mângâiat-o pe sex, a dorit să-i introducă degetul în vagin, s-a așezat peste ea și a ejaculat pe piciorul fetei.

Pentru a scăpa de avansurile inculpatului, acesta adesea amenințând-o cu darea afară din casă și chiar cu moartea, minora s-a refugiat la o vecină B.V., pe urmă, la mătușa sa, O.B. din județul Iași, acestora, precum și mamei sale, povestindu-le cele întâmplate în casa tatălui ei. Evaluarea psihologică și examenul psihiatric efectuate minorei, au relevat că aceasta a prezentat simptomatologie reactivă la o situație cronică psihostresantă (atingeri sexuale, perversiuni sexuale din partea tatălui natural, abuz emoțional), cu impact negativ asupra echilibrului ei emoțional, comportament ezitant, coșmaruri nocturne, dificultăți prosexice și mnezice, de relaționare cu sexul opus, trăiri depresive, anestezie afectivă față de tată, ambivalență în planul imaginii de sine.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, constant el susținând că fiica sa l-a reclamant pentru a se răzbuna pe el, iar mama ei, concubina lui, de asemenea, în dorința de a-și lua minora în Italia, vrea să-l îndepărteze de ea. Împotriva sentinței, inculpatul a declarat apel, motivul invocat fiind greșita sa condamnare, faptele neexistând. Curtea de Apel Suceava, prin Decizia penală nr. 67 din 22 decembrie 2009, a admis apelul formulat de inculpat, a desființat în parte sentința instanței de fond și în baza dispozițiilor art. 334 C. proc.

pen., a schimbat încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina lui D.G., astfel: - din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b 1 ) și alin. (3) din același cod, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 20 C. pen., raportat la art. 203 din același cod, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele și cu aplicarea art. 37 lit. b) și a art. 33 lit. b) C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 202 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod, art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b 1 ) și alin. (3) C. pen. și art. 20 C. pen., raportat la art. 203 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a), b) C. pen.

și a art. 37 lit. b) din același cod. În baza dispozițiilor art. 202 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 20 C. pen., raportat la art. 203 din același cod și cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 20 C. pen., raportat la art. 197 alin. (1), (2) lit. b 1 ), alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării dispozițiilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.

În baza art. 37 lit. a), b) ale art. 34 și 35 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.

Nemulțumit de hotărârea pronunțată în apel, inculpatul în termenul legal, a declarat recurs, el solicitând achitarea pe motiv că faptele pentru care a fost condamnat nu există, martorii au declarat mincinos, pentru că este în relații de dușmănie cu el, concubina lui B.E., i-a influențat negativ fiica, „ancheta socială sau investigațiile psiho-socio-juridice sunt nefondate” cei care le-au realizat nu erau competenți, probele sunt nereale, fiica sa a declarat că nu este vinovat oral, în ședința publică de judecată, apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și pentru netemeinicia pedepsei aplicate, considerată a fi greșit individualizată. Recursul nu este fondat.

Din verificarea lucrărilor cauzei, se reține că partea vătămată, fiica inculpatului, martorii I.V., B.V., C.C. și O.B., în mod constant, la urmărirea penală și la cercetarea judecătorească au relatat activitatea infracțională a inculpatului. Totodată, rapoartele de evaluare psihologică și psihiatrică au reținut existența traumelor suferite de minoră în urma abuzului sexual produs de inculpat. Ca atare, situația de fapt și vinovăția în săvârșirea faptelor pentru care inculpatul a fost condamnat sunt cert stabilite.

În ce privește pedeapsa rezultantă, aceea de 7 ani închisoare, individualizarea ei s-a realizat prin considerarea, în integralitate, a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., dintre acestea acordându-se semnificație juridică pericolului social concret al faptelor, acestea aducând atingere vieții intime a părții vătămate, fiica inculpatului, libertății ei de alegere în ce privește viața sexuală, relațiilor firești, sănătoase, ce ar trebui să caracterizeze raportul tată-copil, împrejurărilor comiterii lor, respectiv pe o perioadă relativ mare de timp,dar și datelor ce creionează persoana inculpatului, recidivist, cu un comportament violent și frecvent consumator de alcool, nesincer pe parcursul desfășurării procesului penal.

Totodată, dispunerea executării pedepsei prin privare de libertate, se apreciază că va fi în măsură să se realizeze astfel cum este stipulat în art. 52 C. pen. Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. Potrivit dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G. împotriva Deciziei penale nr. 67 în 22 decembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 aprilie 2010.