ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1643/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 19 decembrie 2007, G.A. a formulat recurs împotriva Hotărârii nr. 791 din 28 noiembrie 2007 prin care Plenul C.S.M. i-a respins cererea de recunoaștere a gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Recurentul a arătat că intimatul a interpretat în mod greșit dispozițiile legale în materie, stabilind că procurorii la care se referă hotărârea atacată nu pot dobândi gradul profesional solicitat, de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție decât prin concurs, cu îndeplinirea condiției de 8 ani vechime ca magistrat.

În acest sens, recurentul a precizat că, după ce din 15 septembrie 2003 a fost delegat în funcția de procuror la D.N.A., a fost numit prin Ordinul M.J. nr. 1181 din 3 mai 2004 ca procuror la D.N.A. - nivel central, fiind salarizat cu coeficientul corespunzător unui procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Recurentul a învederat că, în raport de actele normative succesive privind organizarea și funcționarea P.N.A., devenit D.N.A. - structură autonomă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - și de dispozițiile Legii nr. 92/1992, în vigoare la data emiterii ordinului Ministrului Justiției, prin numirea sa la D.N.A., unde a funcționat în perioada 3 mai 2004 - 01 mai 2007, a fost promovat și a obținut definitiv gradul profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

S-au mai invocat în recurs principiul neretroactivității legii noi, nr. 303/2004, referitoare la promovarea prin examen sau concurs, precum și prevederile art. 63 alin. (5) din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora magistratul eliberat din funcție din motive neimputabile își păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanțelor sau parchetului, precum și dispozițiile art. 33 din O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea magistraților, în conformitate cu care magistrații în funcție se consideră că îndeplinesc condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor în care au fost numiți. Prin întâmpinare, C.S.M.

a solicitat respingerea recursului, arătând că hotărârea atacată a fost dată în aplicarea art. 43 din Legea nr. 303/2004 republicată, potrivit căruia promovarea procurorilor la parchete inclusiv la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se face în limita posturilor vacante numai prin concurs organizat la nivel național și numai după îndeplinirea condiției de vechime în funcția de judecător sau procuror. Referitor la numirea procurorilor la D.N.A., aceasta nu trebuie confundată cu promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procedura de încadrare a procurorilor la această structură specializată fiind reglementată distinct de cea de promovare în funcții de execuție, în condițiile art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 republicată, fără a constitui o excepție de la regula promovării prin concurs.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile legale aplicabile, Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune anularea hotărârii atacate și obligarea intimatului să recunoască recurentului gradul profesional solicitat. Astfel, recurentul a funcționat la D.N.A., înființată potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/2002 (la momentul respectiv P.N.A.) la nivel național, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel cum o definește textul art. 1 citat, modificat prin art. 1 pct. 2 din O.U.G. nr. 134/2005 și Legea nr. 54/2006.

La data de 3 mai 2004 când a fost emis ordinul de numire a recurentului în funcția de procuror la D.N.A., nici O.U.G. nr. 43/2002 și nici Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, în vigoare la acea dată, nu condiționau această numire în cadrul unei structuri a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de promovarea unui examen sau concurs, modificarea ulterioară a prevederilor legale cu privire la vechimea necesară promovării sau susținerea unui interviu neputându-se aplica retroactiv. Astfel, potrivit art. 69 alin. (2) din Legea nr. 92/1992 promovarea și transferarea procurorilor în funcțiile din M.P. se făceau de către ministrul justiției la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Prin urmare, întrucât recurentul a funcționat ca procuror la D.N.A., cu respectarea prevederilor legale, a îndeplinit acte ce intrau în competența acestei structuri, a beneficiat de statutul și indemnizația acordate procurorilor încadrați la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul căruia s-a înființat și funcționează D.N.A., rezultă că numirea sa reprezintă în fapt o promovare bazată pe criterii stricte de selectare. În consecință, cererea sa de recunoaștere a gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este pe deplin justificat. În acest sens, Curtea va constata că, potrivit art. 100 din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, magistrații în funcție la data intrării în vigoare a actului normativ se consideră că îndeplinesc condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor în care sunt numiți.

În același sens, art. 33 din O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea magistraților, judecătorii și procurorii aflați în activitate la data intrării în vigoare a ordonanței, se consideră că îndeplinesc condițiile legale pentru funcția la care sunt încadrați. În raport de cele expuse mai sus, Curtea admițând recursul, va anula hotărârea C.S.M în ceea ce-l privește pe recurent și va admite cererea de obligare a intimatului la recunoașterea gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de G.A., împotriva Hotărârii nr. 791 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. Anulează hotărârea atacată în ceea ce îl privește pe recurentul G.A. Admite cererea recurentului și obligă intimatul C.S.M. să recunoască acestuia gradul profesional corespunzător procurorului de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2008.