ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.05.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3446/2012

HOTĂRÂRE
17.05.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3446/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față,

reține:

Prin cererea înregistrată sub nr. 2706/3, la

data de 27 ianuarie 2012, pe rolul Tribunalului București, petenta Federația

Națională a Sindicatelor din Administrație a solicitat instanței să pronunțe o

sentință, prin care să constate îndeplinirea de către petenta a condițiilor de

reprezentativitate la nivelul de sector de activitate, condiții ce sunt

prevăzute de art. 51 alin. (1) pct. b) din Legea nr. 62/2011 și prin care să

ateste că federația petenta este reprezentativă la nivel de sector de activitate

- Administrație Publică, Activități ale Organizațiilor și Organismelor

extrateritoriale, astfel cum această activitate este definită de H.G.R. nr.

1260/2011, privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr.

62/2011.

Prin Sentința civilă

nr. 3 din 14 februarie 2012, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a

admis excepția lipsei competenței sale teritoriale exclusive, excepție pe care

a invocat-o din oficiu, în temeiul art. 51 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 și

art. 42 alin. (2) din același act normativ, și, în consecință, a declinat, în

favoarea Tribunalului Brașov, competența de soluționare a cererii formulată de

petenta Federația Națională a Sindicatelor din Administrație.

La adoptarea acestei

soluții, Tribunalul București a reținut, în esență, că, federația petenta a

dobândit personalitate juridică prin Sentința civilă nr. 475 din 29 iulie 1995,

pronunțată de Tribunalul Brașov, astfel că, în conformitate cu prevederile art.

51 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 coroborat cu art. 42 din același act

normativ, această instanță este competentă și să constate îndeplinirea de către

această parte a condițiilor de reprezentativitate la nivel de sector de

activitate.

În urma declinării

competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov, aceasta a

fost înregistrată pe rolul instanței sub nr. 2568/62, la data de 16 martie

2012.

La termenul de

judecată din data de 26 martie 2012, Tribunalul Brașov, din oficiu, pentru

considerentele expuse în încheierea acestui termen de judecată, a invocat

excepția lipsei competenței sale teritoriale exclusive în soluționarea

pricinii.

Analizând cu

prioritate această excepție absolută și dirimantă ce face de prisos în tot

cercetarea în fond a cererii, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ., tribunalul

a constatat că, Legea nr. 62/2011, ce este aplicabilă în cauză, conține două

dispoziții legale prin care se reglementează competența de soluționare a unei

cereri ce are ca obiect constatarea îndeplinirii de către organizațiile

sindicale a condițiilor de reprezentativitate, respectiv dispozițiile legale ce

sunt cuprinse în art. 52 alin. (2) și dispozițiile legale ce sunt cuprinse în

art. 53 alin. (1), dispoziții legale pe care le-am redat anterior.

Folosind metodele de

interpretare sistematică și logică, Tribunalul Brașov a apreciat că dispoziția

conținută de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 se constituie în norma

generală ce reglementează competența de soluționare a cererilor ce au ca obiect

constarea îndeplinirii de către organizațiile sindicale a condițiilor de

reprezentativitate instituite de lege, în timp ce prevederile cuprinse în art.

53 alin. (1) din actul normativ menționat reprezintă norma specială în materie,

ce se aplică numai în cazul federațiilor și confederațiilor.

Instanța a apreciat

că, sub aspectul competenței de soluționare a cauzei, federației petente îi

sunt aplicabile dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, text de

lege ce instituie o competentă teritorială exclusivă, în conformitate cu care,

instanța competentă să se pronunțe asupra cererii pe care această parte a

formulat-o este Tribunalul București. În conformitate cu prevederile art. 159

alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile legale menționate,

Tribunalul Brașov a admis excepția pe care a invocat-o din oficiu, iar, în

temeiul art. 158 alin. (3) din același act normativ, s-a declarat necompetentă

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

București, prin Sentința civilă nr. 104D din 30 martie 2012.

Înalta Curte de Casație

și Justiție, sesizată cu soluționarea prezentului regulator de competență, va

stabili competența de soluționare în favoarea Tribunalului Brașov, pentru

considerentele ce succed.

Obiectul prezentei

acțiuni îl constituie constatarea îndeplinirii de către petentă a condițiilor

de reprezentativitate la nivel de sector de activitate, fiind incidente

dispozițiile art. 51 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, coroborat cu art. 42 din

aceeași lege.

În baza acestor

dispoziții, ale art. 42 din Legea nr. 42/2011, în vederea dobândirii

personalității juridice, împuternicitul special al federației sau confederației

sindicale va depune la Tribunalul a cărui rază teritorială își are sediul

federația sau confederația va depune o cerere pentru dobândirea personalității

juridice. Astfel, Tribunalul în circumscripția căruia își are sediul federația

va soluționa cererea de acordare a personalității juridice.

De asemenea,

dispoziția art. 51 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, prevede că instanța

competentă care verifică și recunoaște condițiile de reprezentativitate este

instanța care a acordat personalitate juridică organizației sindicale. Cum

Tribunalul Brașov este instanța care a admis cererea de acordare a

personalității juridice, acordând această personalitate, având în vedere art.

42 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție

stabilește că Tribunalului Brașov îi revine competența de a constata

îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate la nivel de sector de activitate

prevăzute de art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 62/2011.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție în baza art. 22 C. proc. civ.

stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 mai 2012.

Procesat de GGC - AA

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, decizie (scj.ro #81761)
nr. 1260/2011, privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011. Prin sentința civilă nr. 3 din 14.02.2012, Tribunalul București, Secția a III-a civilă, a admis excepția lipsei competenței sale teritoriale exclusive, exc
ÎCCJ 2012-10-01
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5880/2012
ației prevăzute la art. 52. Cum prin încheierea nr. 232 din 07 mai 1990 Judecătoria Brașov a acordat petentei în cauză personalitate juridică, prin sentința civilă nr. 106/S din 05 iunie 2006 a Tribunalului Brașov s-a luat act de modificare
ÎCCJ 2012-09-27
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5832/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 05 martie 2012, pe rolul Tribunalului Vâlcea, petenta Federația Națională Sindicală S. a solicitat constatarea reprezentativității acesteia la nivelul sectoru
ÎCCJ 2011-10-07
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7010/2011
. (2) din Legea nr. 54/2003, reprezintă "două sau mai multe organizații sindicale, constituite la nivelul unor unități diferite, din aceeași ramură de activitate sau profesiune", și deci are caracterul unei federații sindicale. Potrivit pre
ÎCCJ 2010-05-10
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2909/2010
. 54/2003, aceasta având legitimitate procesuală în calitate de reprezentant legal al membrilor săi, iar nu în nume propriu. Articolul 284 C. muncii instituie o competență teritorială exclusivă, de la care nu pot deroga nici părțile și nici
Sursă